În urmă cu câtva timp, vă propuneam proiectul unei noi antologii de ficțiune speculativă, intitulată LUMI STRANII, antologie în care erau aduse în atenția publicului 19 proze plus o postfață ale unora dintre cele mai reprezentative nume de gen din România.  La vremea respectivă, deși volumul fusese destinat unei anume edituri, preluarea de către aceasta nu s-a mai finalizat, așa încât aveam serioase îndoieli că termenul de apariție preconizat va fi respectat.

Iată însă că – în acest moment – pot să vă anunț cu mândrie că a șasea antologie purtând marca „Moshul SF”  va fi lansată sub sigla Editurii VREMEA, în colecția „Roșu și Negru”, la Bookfest 2014 !!! Cartea are 248 de pagini, costă 28 de lei (cu TVA) și poate fi comandată (și) online la adresa www.edituravremea.ro. Lansarea va avea loc joi, 29 mai 2014, orele 14:00, la standul editurii. Coperta este creația graficianului IONUȚ BĂNUȚĂ și face parte dintr-o serie începută anul trecut cu antologia „Ferestrele timpului”. Iat-o:

2014-Ghidoveanu, Stefan (ed.) - Lumi stranii (Ed. Vremea, Col. Rosu si Negru) A

Sumarul, evident, este același:

Ștefan GhidoveanuLUMILE STRANII ALE FICȚIUNII SPECULATIVE ROMÂNEȘTI

George Lazăr –  RESTUL ZILELOR

Costi Gurgu – MINUNATA CAOARA

Narcisa Stoica – MARȚAFOI LA VÂNĂTOARE

Ciprian Mitoceanu – O POVESTE PERVERSĂ

Cristina Ghidoveanu – STATUI

Adrian Buzdugan – ZANTIACII

Antuza Genescu – SOLZI DE JALAZIAN, BLANĂ DE MUFLEAN

Aron Biro – POVESTEA DIHORULUI ȘI A GĂINILOR

Viorel Pîrligras – ÎNAPOI ÎN NEGRU

Dan Ursuleanu – WAR-GAME

Ana-Veronica Mircea – LOVITURA DE PALAT

Ștefana Czeller – GÂNDACUL

Ana Maria Negrilă – FRAGILE

Liviu Radu – CIFRELE SUNT RECI, NUMERELE-S CALDE

Don Simon – SINGURĂTATEA REGELUI DIN CORFU

Eugen Cadaru – A OPTA ZI E-N FIECARE NOAPTE

Petrică Sârbu & Ștefan Ghidoveanu – TERMOTUL

Sebastian A. Corn – NENĂSCUT, ÎN MAȘINA DE SCRIS

Florin Pîtea – VENIȚI AFARĂ!

Cătălin Badea-GheracosteaPOSTFAȚĂ. STRANIUL – O APROPIERE

2014-Ghidoveanu, Stefan (ed.) - Lumi stranii (Ed. Vremea, Col. Rosu si Negru) - Coperta completa

Și ca să vă faceți o idee despre cum și de ce am procedat la alcătuirea acestei antologii, vă invit să parcurgeți în continuare cuvântul introductiv:

Ștefan Ghidoveanu

 LUMILE STRANII ALE FICȚIUNII SPECULATIVE ROMÂNEȘTI

 Ideea acestei antologii s-a născut într-o noapte când — „răsfoind” titlurile din vasta-mi bibliotecă virtuală pe care sper ca într-o bună zi s-o pot aduce în stare de întrebuințare optimă (ceea ce cred că este aproape imposibil de făcut!) — am dat peste draftul a ceea ce ar fi trebuit să fie o selecție din SF-ul românesc al anilor 1990-2005, menită să ne reprezinte sub forma unui volum la un congres internațional de la Glasgow (nu-mi aduc aminte acum dacă era vorba de EuroCon sau de WorldCon, îi las pe cei care au participat să facă precizările cu pricina, dacă simt neapărat nevoia). Erau prezenți acolo cei mai buni autori români de ficțiune speculativă ai momentului respectiv, care fuseseră de acord să se prezinte în fața lumii cu textele lor de suflet, în ediție bilingvă, română/engleză, pentru a convinge străinătatea că și la noi se face literatură de calitate în genul pe care cu toții îl îndrăgim și care ne definește existențele — science fiction-ul.

Dar, ca de obicei la români, n-a fost să fie… Persoana care se lăudase (aveam să ne dăm seama mai târziu) că va finanța lucrarea, având în vedere calitatea sa de consilier al UE și relațiile cu o editură din Republica Moldova, prezentă și acum în România — și chiar „pe cai mari”, s-a dovedit a fi un țepar ordinar și un șnapan. După ce ne-a pus patru luni la muncă (iar când spun „ne-a” mă refer la faptul că echipa destinată acestui proiect îi mai cuprindea pe Cătălin Badea-Gheracostea, Loredana Frățilă-Cristescu și Florin Pîtea, plus mulți alți traducători) și ne-a făcut să crăpăm de rușine în fața a vreo 20 de autori de bună-credință, care ne-au acordat toată încrederea lor, a anunțat foarte nonșalant (cu foarte puțin timp înainte de termenul-limită) că totul se anulează și… să ne descurcăm! Ceea ce — bineînțeles — n-am reușit să facem. Așa a murit una dintre cele mai interesante inițiative editoriale din domeniul promovării SF-ului românesc, ce ne-ar fi putut aduce (fără îndoială) o percepție diferită pe plan internațional, încă de acum zece ani. Cum spuneam, n-a fost să fie!

Antologia a murit, nu însă și prozele. În noaptea despre care vă povesteam, am citit câteva — cu nostalgia timpului trecut și a ceea ce „ar fi putut să fie” — și am ajuns la o concluzie de-a dreptul surprinzătoare: multe dintre ele nu-și pierduseră cu nimic valoarea, ba dimpotrivă. În 2005 nu se știe cum ar fi fost primite de marele public, pentru că la vremea respectivă genurile încă nu se amestecaseră așa cum se petrece în prezent. Acum însă, a venit și timpul lor, pentru că ficțiunea speculativă a devenit mult mai flexibilă, fenomenul de „fusion” (sau „slipstream”, cum le place unora să spună) devenind predominant în literatură. Așa că în volumul de față veți întâlni proze de autori din anii ’90 poate mai multe decât sunteți obișnuiți, fără a lipsi însă și cei care au debutat și s-au afirmat după 2000. Toate au un singur numitor comun: ideea de lumi stranii

O analiză profesionistă a acestui mod de exprimare literară în literatura română veți afla din postfața semnată de criticul Cătălin Badea-Gheracostea. Eu, care în tot ce fac mă las ghidat de instinct și de gustul personal, educat de-a lungul multor ani de lecturi, am să vă spun cum am procedat pentru a vă oferi ceea ce veți citi în paginile acestei cărți.

În primul rând, spre deosebire de antologiile precedente (Cele 1001 de scorneli ale Moșului SF — Ed. Millennium Books, 2012 și Ferestrele timpului — Ed. Tracus Arte, 2013), am renunțat la ideea de texte inedite scrise special pentru volumele respective. Ceea ce m-a interesat în primul rând a fost să găsesc povestiri sau schițe deja publicate (sub diverse forme și pe diverse suporturi) care să se potrivească perfect universului pe care doream să-l evoc în Lumi stranii. Și-am descoperit astfel că oferta autorilor români în domeniu este nu numai una consistentă, dar și de valoare. Există un fir călăuzitor al inspirației scriitorilor noștri pentru care straniul pare a fi mult mai la îndemână și mult mai atractiv decât alte modalități de expresie ale genului. Dacă e de bine sau de rău, asta n-am de unde să știu… La fel cum n-am de unde să știu dacă selecția realizată de mine vă va convinge sau nu. Depinde numai de dumneavoastră, stimați cititori…

În al doilea rând, am încercat să aleg texte cât mai variate din punct de vedere tematic, vrând să ofer astfel o imagine cât mai cuprinzătoare a fenomenului în sine, a stilurilor și ideilor pe care le cultivă în prezent autorii români. Veți întâlni astfel povestiri SF, fantastice, horror, suprarealiste, distopice, satirice, cyberpunk sau apropiate de basm ori fabulă. Toate având ca finalitate STRANIUL.

Și un ultim aspect, înainte de a încheia. Vreau să-mi exprim respectul față de creatorii prozelor din acest volum, care demonstrează o versatilitate ieșită din comun, demnă de o cauză mai bună, în condițiile unui mediu literar românesc în care ficțiunea speculativă este considerată ruda săracă a literaturii. Le mulțumesc pentru tenacitate, pentru dedicare, și le doresc să dea dovadă de aceeași pasiune și de același talent ca și până acum. Noi vom fi acolo, să le promovăm operele.

Lectură plăcută!

 Ștefan Ghidoveanu (a.k.a Moshul SF),

București, 20 februarie 2014