Cristina RadulianCăutând prin arhiva Exploratorilor după ceva care să se potrivească în preajma zilei de 8 martie, am dat peste o povestire a unei autoare care frecventa cenaclul Solaris în urmă cu multă vreme, dar despre care nu mai auzisem de câțiva ani buni. Este vorba despre Cristina Radulian. Aveam povestirea, iar în rubrică oricum nu am timp de spus prea multe, dar mai grav era că nu aveam ce scrie aici.

Așa că am căutat-o (pe Facebook, bineînțeles), am găsit-o și am rugat-o să-mi spună ceva despre ea. Despre viața ei personală n-am să vă zic prea multe, pentru că vorbim despre o doamnă și pentru că oricum nu este relevant. Un doctorat în biologie și o profesie de cercetător în domeniul medical ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine ceea ce scrie, dar și de ce n-a mai apucat s-o facă în ultimii 6-7 ani. Însă ceea ce a făcut înainte de asta se găsește între copertele câtorva antologii:

Arca imblanzitorilor de fantasme Armonii baroq Bal la palat Cervantes Almanah

Exotice Inger si demon Ipostaze ale fantasticului contemporan Paradisuri inselatoare

Printre mentorii ei s-au numărat Silviu Genescu și Mihail Grămescu.

Cam atât deocamdată. Și dacă reușim s-o convingem să se reapuce de scris, sunt convinsă că vom mai avea ce vorbi despre ea pe viitor.

Prin urmare, joi, 9 martie, ca de obicei între 13:20 și 14:30, vă invit să ascultați povestirea de debut a Cristinei Radulian, Natură moartă pe Golgota, în lectura binecunoscutului nostru prieten, actorul Eugen Cristea.

La mulți ani tuturor doamnelor din mica noastră lume de sefiști și la revedere până săptămâna viitoare.

Cristina Ghidoveanu

Anunțuri