Iată-ne și aici…

GhidomoshPe 2 decembrie 2010, când am inaugurat moshulsf – Blogul lui Ștefan Ghidoveanu habar n-aveam  ce avea să urmeze și cum o să duc lucrurile mai departe. Provocarea lansată de prieteni și înjurăturile unor inși ostili (era să zic dușmani, dar ar însemna să le acord prea multă importanță și oricum – indiferent cât ne-am strădui sau am dori – niciodată nu vom scăpa de asemenea indivizi, căci așa e natura umană!) m-au determinat atunci să mă arunc orbește într-o aventură despre care a spune că știam prea puțin este deja prea mult. Cu încăpățânarea tipică berbecului ce sunt, mi-am spus însă că dacă am învățat să folosesc târziu calculatorul, telefonul mobil și tableta, de ce nu mi-aș face și  un blog – urmând să aflu din mers toate lucrurile necesare ca totul să iasă bine. Zis și făcut, vorba iepurașului…

Suntem în 2 decembrie 2012… Adică în ziua în care aventura mea nebunească – începută cu doi ani în urmă – se poate contabiliza în cifre concrete. Fiind economist de meserie, știu că cifrele sunt niște repere nesigure, uneori chiar efemere. Cum spunea unul dintre profesorii mei de la ASE (ăla vechi, comunist, dar cu profesioniști admirabili chiar și pe-atunci) cu statistica poți demonstra orice: eu mănânc un bou fript, tu înghiți în sec, dar în medie fiecare dintre noi mănâncă sigur o jumătate de bou fript!!! Vi se pare că s-a schimbat ceva de la momentul respectiv și până în prezent? Poate doar să scadă procentul… Să nu divagăm însă. Vorbeam de procente, numere și cifre. Iată-le:

Azi, blogul „moshulsf” înseamnă: # 242 de articole (aka postări); # 1.323 de comentarii; # 17 categorii; # 38 de followers pentru blog și 40 pentru comentarii; # 95.706 de vizite la momentul în care scriu (aproximativ două noaptea!). Cum nu folosesc tag-uri (asta n-am învățat cum și de fapt nici nu-mi pasă, nu vreau să-mi cresc traficul prin cuvinte cheie sau etichete care să-mi dea mai multă bătaie de cap decât sunt dispus să accept), clasamentul postărilor pe categorii este următorul: 1.- Diverse (249); 2.- Cărți (154); 3.- Cele 1001 de scorneli ale Moshului SF (87); 4.- Bibliografia ficțiunii speculative în România (1899-2011) (83); 5.- Radiofonica (55); 6.- Scriitorii de science fiction și România distopică (55); 7.- Civica (51); 8.- Galeriile de artă „Moshul SF” (46). Urmează restul, nu mai puțin important – pentru mine, cel puțin…

Dar cele mai importante reușite ale acestui blog sunt realizate împreună cu prietenii mei. Și trebuie să vă spun că am o mulțime de prieteni! Lucru pentru care îi mulțumesc zilnic lui Dumnezeu, deși n-aș putea spune că sunt tocmai religios din fire – dar mă străduiesc, cel puțin pe linia moralei creștine! Altfel n-aș avea cum să nu apreciez la adevărata valoare puternica legătură care a făcut ca de aproape 96.000 de ori oamenii să simtă nevoia să intre pe un blog de nișă, specializat într-un domeniu care pentru cei mai mulți reprezintă doar o manieră ceva mai „intelectuală” de evadare din mizeria cotidiană. Și totuși… Că lumea are nevoie de visare, de idealuri, de accederea către o lume diferită – mai bună, chiar dacă uneori efemeră sau chiar virtuală – este foarte clar. Că în universul cotidian cineva este dispus însă (fără a fi obligat în vreun fel!) să-ți acorde încrederea lui și o șansă pentru realizarea de facto a unor proiecte uneori aparent utopice, este cu totul altceva.

Cu două lucruri cred că va rămâne memorabil ceea ce am făcut noi la „Moshul SF”…

 

moshcolic

Primul este antologia (acum pot să-i spun așa) CELE 1001 DE SCORNELI ALE MOSHULUI SF, apărută la Editura Millennium Books și lansată pe 24 noiembrie 2012, la Târgul de carte Gaudeamus. Exceptându-mă pe mine, realizatorul proiectului (și al cuvântului introductiv), 18 autori și 1 critic literar au avut încredere în judecata și în puterea mea de selecție și mi-au încredințat creațiile lor pentru a le aduce în fața unui public devenit din ce în ce mai exigent și mai puțin dispus la compromisuri. Nu știu cât de bine am reușit în ceea ce mi-am propus (deși ecourile de până acum par a fi pozitive), dar oricum tot ceea ce am făcut a fost din suflet, cu bună-credință și – mai ales – cu respect față de cititor! Deși sunt traducător, atenția mea cea mai mare se îndreaptă către autorii români (în special cei din tânăra generație) care au demonstrat în ultimii ani că există un specific clar al ficțiunii speculative românești, că există talente suficiente pentru a crea o adevărată școală (compusă din generații diferite, dar nu mai puțin importante). Deplâng faptul că în SF-ul românesc există atât de multe coterii, grupulețe de interese și meschine polițe de plătit, dar asta este treaba respectivilor care intră în acest joc. The Big Picture este însă alta, care ne spune că nu suntem cu nimic mai prejos de autorii Europei sau Americii (uneori, vă asigur, suntem chiar mai buni!), doar că – în buna tradiție autohtonă acutizată în ultimii 20 de ani la nivelul întregii societăți – nu avem simțul perspectivei. Motiv pentru care rămânem mici și resemnați, copleșiți de porcăriile cotidiene și incapabili să vedem pădurea din cauza copacilor. Ei bine, iată „pădurea” care poate fi zărită în ediția pe hârtie a antologiei amintite mai sus:

* Ștefan Ghidoveanu – Literatură și internet sau Despre „Scornelile” Moshului SF (Cuvânt înainte)

* Adrian Buzdugan – Scrisoarea lui Mil Neajlov din Deveselu către fratele său, Grigorie, din Craiova

* Ciprian Mitoceanu – Mecanism de autoreglare

* Ioana Vișan Defazaj

* Liviu Radu  Golem, golem…

* Ștefana Cristina Czeller  Exilul

* Cristian M. Teodorescu  Spațiul fazelor

* Antuza Genescu Metafagie

Raluca Băceanu Pedeapsa

George Lazăr Povestea ultimului şoarece de bibliotecă

Lucian-Vasile Szabo Glonţul din creier, lumea din ochi

Ana-Veronica Mircea Întoarcerea vrăjitorului

Michael Haulică Glitcherine

* Narcisa Stoica Regina Nopţii

* Marian Coman Albilița

* Roxana Brînceanu O nouă casă

Oliviu Crâznic Spiriduşii albi

* Sergiu Someșan Făuritorul de vise

* Florin Pîtea Cartea cu scoarțe de argint, ferecate

* Cătălin Badea-Gheracostea Postfaţă. Cititorul alfa

Sunt – în opinia mea – cam jumătate dintre numele care contează în acest moment în ficțiunea speculativă din România și – chiar dacă (după aprecierile unora sau altora) era loc și de mai bine, în privința anumitor texte – lucrul cel mai important este acela că viitorul genului la noi nu va putea fi construit în absența acestor SCRIITORI.  Și apropo, pe 1 decembrie 2012 a apărut și prima recenzie la acest volum, în revista Nautilus. La mai multe!

 

Logo Bibliografia generala

Cel de-al doilea lucru memorabil cu care cred că va rămâne în conștiința amatorilor de SF & F blogul moshulsf este serialul având ca subiect BIBLIOGRAFIA FICȚIUNII SPECULATIVE ÎN ROMÂNIA (1899-2011). Când m-am apucat de acest demers, nu mi-am dat seama de dimensiunile lui reale. Apoi, încetul cu încetul, am început să concep mărimea „dezastrului”, ca să-i zic așa… Bineînțeles, este vorba despre o glumă, pentru că fascinația de arheolog pe care mi-a prilejuit-o amintita întreprindere m-a condus imediat la ideea mai mult decât evidentă că trebuie să fii infatuat sau nebun să crezi că poți duce la bun sfârșit de unul singur un asemenea proiect. Și-atunci, am început să fac ceea ce fac toți înecații, atunci când simt că se duc la fund: am încercat să mă agăț de ceva… orice care să poată salva situația! Desigur, aici era vorba de ceva bazat pe respect și colaborare, nu pe tragerea în adânc a salvatorului… Aveam deci nevoie de colaboratori! Și ca un Mosh ticălos și viclean ce sunt, am început să-i caut…

Primul pe listă, cu voia dumneavoastră, și care știe cam tot atâta cât știu și eu despre chestiunea cu pricina a fost Haralambie Ionescu, mai cunoscut tuturor sub numele de Bebe Librarul. Împreună, am reușit să listăm circa 2000 de titluri în limba română încadrabile în categoria ficțiunii speculative. Unele dintre ele sunt veritabile surprize, după cum v-ați convins sau vă veți convinge în continuare…

Al doilea venit în echipă, ca urmare a ideii de open-source care guvernează proiectul nostru, a fost craioveanul Nicușor Dinu. Pasionat de cărțile lui Jules Verne (cred că are cea mai mare bază de date despre aparițiile în românește din opera marelui scriitor francez!), este de asemenea un bun cunoscător al aparițiilor de gen de dinainte de 1960. Și nu  numai…

Ultimul intrat în echipă este domnul inginer Doru-Călin Ciobanu, din Brașov, a cărui pasiune de arheolog literar în privința literaturii imaginarului din România este absolut fascinantă. Acest om extraordinar, pe care nu l-am întâlnit niciodată (deși am stat de câteva ori de vorbă la telefon, caz valabil și pentru Nicușor Dinu), a devenit în ultima vreme un soi de detectiv care consultă cataloage și liste de apariții din perioadele de dinainte de 1945, în speranța de a putea stabili odată pentru totdeauna datele corecte care să facă din Bibliografia… noastră un element de referință pentru toți cei pasionați de fantastic, SF, fantasy sau horror… Și vă mărturisesc faptul că muntele de date adunate în ultima perioadă va fi foarte greu de prelucrat în perioada ce urmează. Dar vom reuși! Căci ăsta e rolul unei echipe, nu?

Nu pot să închei înainte de a-i aminti pe alți colaboratori ai blogului care ne ajută sau ne-au ajutat cândva…

Băbutza SF (aka Cristina Ghidoveanu, soțioara mea dragă – și calmă, foarte calmă, oh My God, I hate this!) este „vinovată” de vinietele rubricii Scornelile Moshului SF… dar și de toate aspectele tehnice ale întreținerii blogului. Căci eu, așa cum în repetate rânduri am mărturisit, sunt tufă de Veneția în tot ceea ce ține de IT. Da, dar am știu să-mi iau o nevastă care se pricepe! Păi nu? 🙂

Adina Barvinschi, aka adinab, este o blogeriță din Timișoara care ne-a ajutat la începutul activității noastre cu o mulțime de informații menite să clarifice cărțile cu an de apariție neidentificat – și sunt multe, după cum ați putut vedea. Îi mulțumesc din suflet pentru asta!

La fel, trebuie să le mulțumesc prietenilor care prin comentariile lor sau prin contact direct au făcut ca blogul moshulsf să fie din ce în ce mai bun. În ordine alfabetică, îi voi aminti pe Adrian Crăciun (aka Aspoiu), Oliviu Crâznic, Cătălin Badea-Gheracostea, Michael Haulică, Ana-Veronica Mircea, Liviu Radu, George Sauciuc, Sergiu Someșan și Horia Nicola Ursu. Ei sunt cei care – după datele transmise de cei de la WordPress – au influențat cel mai mult, prin opiniile lor,  destinul blogului.

Ar mai fi multe de spus… Și poate că le voi spune, nu peste mult timp. Deocamdată însă, cred că e suficient. Un singur lucru mai am de adăugat:

 

800x600 copy

Anunțuri