A venit – în sfârșit – momentul să încheiem prezentarea proiectului Cele 1001 de scorneli ale Moshului SF. Ultimele confesiuni despre modul cum a fost scrisă colaborarea sa la amintita carte aparțin criticului literar CĂTĂLIN BADEA-GHERACOSTEA, autorul postfeței. Un demers oarecum neobișnuit, după propria sa mărturisire, dar nu mai puțin interesant. Să-l urmărim…

Cătălin Badea-Gheracostea

FACEREA ŞI IEŞIREA

(Making of Postfaţă. Cititorul alfa)

Mi se pare ciudată cererea scrierii unui text despre cum a fost scrisă o postfaţă, dar cu barocul textual şi imagistic la care au ajuns marketingul şi publicitatea în ziua de azi, mâine s-ar putea să se comenteze, să se dea „like” şi pe „making-of”-ul „making-of”-ului, aşa că de ce nu m-aş supune „trend”-ului, trendului, cine sunt eu să mă eschivez şi să întârziu/întârzii la festivalul literelor care nu mai sunt litere, ci vectori de vânzare?!

Relaţia mea cu o carte bună este organică (vezi foto). Întotdeauna a fost. De când cititul este pentru mine o a doua natură, apoi de când am început să scriu despre această a doua natură, fiecare carte bună s-a putut baza pe mine că, întocmai ca o reţetă înţeleasă nu doar în ingredientele ei şi în modul de preparare, ci şi în ambientul şi servirea necesare savurării ei maxime, tot astfel puterile mele de analiză, sinteză şi sugestie o vor aduce în atenţia altor cititori-gurmanzi.

Ce este o carte bună şi de ce …1001 de scorneli… este o carte bună, ca întrebare şi răspuns, poate fi formulată circular: o carte bună ar fi ca …scornelile…, iar …1001… sunt motivele pentru care ASTA şi nu alta e o carte bună.

Unii spun, şi eu am spus adesea, că un critic nu are nevoie de inspiraţie, making-of-ul textelor sale nu poate prezenta nimic exotic, nici un chin al facerii, nici o ieşire din imediat prin portalurile imaginarului, ci doar o aplicare cât mai adecvată a manierei personale de interpretare, bazate pe un aparat critic şi teoretic, direct pe textul de criticat/promovat/predat/modelat. Mai mult decât scriitorul, criticul trebuie să fie conştient cu fiecare rând al său, de meşteşugul său, de arta sa. De aceea nu mi-au plăcut niciodată, nu mi i-am luat ca model niciodată pe impresionişti — iar pe urmaşii lor prea puţin Văcăreşti i-am combătut cu fervoare.

Postfaţa la Cele 1001 de scorneli ale Moshului SF a fost scrisă după citirea atentă — care presupune recitire imediată, reluare a pasajelor-cheie şi luare de notiţe — a volumului. Nici un text nu a fost lăsat la o parte, nici un autor nu a beneficiat de totalurile de lectură precedente. Întregul a fost mai mult decât însumarea tuturor părţilor, ceea ce a dus la concluzia că am în faţă O Carte Bună. Restul… restul e scris chiar în postfaţă.

A fi un cititor ca mine înseamnă să găsesc în fiecare carte Facerea lumii şi să aflu unde duce Ieşirea din ea. În antologia lui Ghidoveanu, o antologie de cititor, facerile şi ieşirile sunt mai multe decât într-o carte obişnuită, de unde şi savoarea ei pe care, sper eu, am reuşit să o prind în Cititorul Alfa.

Cătă citind !

 

Și o ultimă fișă de autor…

Cătălin Badea-Gheracostea (n. 1968, Braşov) este un critic, editor şi scriitor de ficţiune speculativă a cărui activitate a început în anii ’80. Membru al cenaclului braşovean ANTARES — grupare care i-a dat fandomului şi literelor româneşti pe Leonard Oprea, Rodica Bretin şi Ion Doru Brana —, a început să se implice mai mult în SF-ul naţional odată cu Euroconul de la Timişoara, din 1994, când a fost editorul ediţiei în limba engleză a fanzinului BRANT. Din 1995 şi până în prezent, a scris articole despre ficţiunea speculativă românească în reviste ca Alternativ SF, Astra, Helion, Orizont, Corpul T, Observator Cultural, o bună parte dintre aceste scrieri fiind cuprinse în volumul Alternative Critice(ediţia I — Ed. Karmat Press, 2001; ediţia a II-a — Ed. Millenium Books, 2010). A editat şi redactat apariţii în reviste şi cărţi ale autorilor români (valANTIm, Costi Gurgu, Mihail Grămescu, Michael Haulică, Florin Pîtea, Cornel Robu, Dan Doboş, Ben Ami etc.). Împreună cu Michael Haulică, a produs revista Lumi Virtuale (2004-2005). Absolvent de Filologie cu o teză despre morfologia SF-ului românesc recent, îşi susţine acum doctoratul cu un subiect conex. Este membru al juriului premiului Vladimir Colin din 2005, la invitaţia lui Ion Hobana. Are în lucru încă patru cărţi despre ficţiunea speculativă românească.

Cărți de Cătălin Badea-Gheracostea (2001-2010-2012)

Cu ocazia Târgului de carte Gaudeamus 2012, veți putea cumpăra și ultima carte semnată de Cătălin, publicată în colaborare de Editura Millennium Books și Editura Brumar. Iat-o:

2012-Badea-Gheracostea, C. – ADUCEREA LA ZI (Ed. Millennium Books & Ed. Brumar)

 

Pentru a încheia acest lung serial de promovare a cărții CELE 1001 DE SCORNELI ALE MOSHULUI SF, iată și cuprinsul devenit acum complet:

* Ștefan Ghidoveanu – Literatură și internet sau Despre „Scornelile” Moshului SF (Cuvânt înainte)

* Adrian Buzdugan – Scrisoarea lui Mil Neajlov din Deveselu către fratele său, Grigorie, din Craiova

* Ciprian Mitoceanu – Mecanism de autoreglare

* Ioana Vișan Defazaj

* Liviu Radu  Golem, golem…

* Ștefana Cristina Czeller  Exilul

* Cristian M. Teodorescu  Spațiul fazelor

* Antuza Genescu Metafagie

Raluca Băceanu Pedeapsa

George Lazăr Povestea ultimului şoarece de bibliotecă

Lucian-Vasile Szabo Glonţul din creier, lumea din ochi

Ana-Veronica Mircea Întoarcerea vrăjitorului

Michael Haulică Glitcherine

* Narcisa Stoica Regina Nopţii

* Marian Coman Albilița

* Roxana Brînceanu O nouă casă

Oliviu Crâznic Spiriduşii albi

* Sergiu Someșan Făuritorul de vise

* Florin Pîtea Cartea cu scoarțe de argint, ferecate

* Cătălin Badea-Gheracostea Postfaţă. Cititorul alfa

 

Urmăriți-ne cu atenție și în următoarele zile, când vom reveni cu amănunte despre lansările de carte ce vor avea loc la Gaudeamus. Cât despre Scornelile Moshului, ele vor fi lansate în lume pe data de 24 noiembrie 2012. Amănuntele o să vi le dau ulterior. Până atunci, verificați-vă pușculița!🙂 Pe curând,

Moshul SF