DA, DA, DA !!! Începând de aseară avem și coperta definitivă pentru volumul în al cărui „laborator ” de creație intrăm de astăzi. Iat-o, în toată splendoarea ei – cu precizarea că ilustrația aparține  artistului plastic  cu pseudonimul mortalitas și despre care vom vorbi curând, mai pe larg, în cadrul rubricii Galeriile de artă Moshul SF:

Și-acum să dăm cuvântul autorilor cuprinși în „culegerea” de ficțiune speculativă CELE 1001 DE SCORNELI ALE MOSHULUI SF.  În ordinea sumarului, intră în scenă

 

Adrian Buzdugan

„HAI, DOM’LE, CĂ EŞTI SCRIITOR DE-ACUMA!”

(Making of Mil Neajlov…)

De Ghidoveanu nu scapi! Dacă şi-a pus ceva în cap, nu închide telefonul până nu-ţi smulge o promisiune fermă, cu termen limită, caracteristici generale, număr de semne, tot tacâmul…

La prima povestire pentru „Scornelile…” de pe blogul Moshului SF am încercat să mă eschivez cumva (doar ce mă acomodam cu un nou loc de muncă!): „Am să încerc…”, „Să văd ce iese…” — dar bârlădeanul a mirosit imediat şovăiala moldovenească, marca Huşi: „Hai, dom’le, că eşti scriitor de-acuma!” (de ceva timp îmi apăruse Capela excomunicaţilor la Humanitas). Ce să mai divaghez pe tema scriitorului, că-i un termen care nu mi se potriveşte, că sunt nuanţe… până la urmă am zis „da”, n-a ieşit nimic şi a trebuit să trimit o schiţă cam prăfuită, „Freddie”, una dintre puţinele scrieri care mi-au rămas din prima etapă în care am scris literatură (sfârşitul anilor ’80, începutul anilor ’90), nici rea, nici bună, la 20 de ani distanţă de ceea ce-şi dorea şi de ceea ce ştia că puteam.

La a doua solicitare, momentul a fost şi mai rău, trecusem deja la elaborarea fragmentelor de roman pe care trebuia să le trimit peste vară revistelor literare, dar poţi să-i spui „Nu!” lui Ghidoveanu? Am închis telefonul fericit că-l „păcălisem” mutând termenul limită cu încă cincisprezece zile!…

Aveam vreo trei idei pentru povestiri (întotdeauna am idei, timp n-am, iar asta mă face un colaborator incomod), le-am cuplat (una cu plantarea recentă a urmelor aselenizării doar am amintit-o, mi-aş dori să o transform măcar într-un scenariu de BD), ştiam ce vreau să fac, ştiam cum arăta lumea ce trebuia descrisă, dar nu găseam registrul potrivit. Tonul pe care-l foloseam în „Citadela de fier” era mult prea grav (şi cititorii micului roman sper că-l vor găsi potrivit), cu un alt ton de un calibru asemănător riscam să încurc borcanele, aşa că am renunţat la „seriozitate” şi am mers pe tonurile unei farse, pe comicul involuntar, stângăciile şi cacofoniile unui pseudopolitician din mediul rural.

Cred că a fost o pauză binevenită de la „Citadela de fier”; de curând, am recitit păţaniile lui Mil Neajlov şi mi-au descreţit fruntea, ceea ce sper să vi se întâmple şi dumneavoastră, dragi cititori. Mai c-aş scrie un soi de răspuns, o scrisoare de-a lui Grigorie Neajlov din Craiova către jupân Ansă din Târgul Ieşilor…

Nu ştiu dacă lumea pe care am imaginat-o este mai anormală decât cea de astăzi, în care cei care folosesc avioanele de linie pentru vacanţe cretine, cei care îşi cară progeniturile cu maşina personală la şcoală, inconştienţii care fac drifturi, participă la curse imbecile, la mitinguri aviatice, la focuri de tabără sau cine ştie cum îşi mai bat joc de combustibilii fosili nu se consideră direct răspunzători de starea jalnică în care planeta dă să ajungă.

Ce pot să mai adaug? Într-o primă variantă, am folosit scrierea idiotizantă, messengerică (cu „dak potzi” şi alte tontzisme), însă, având în vedere că scrisoarea făcea deja referire la o groază de întâmplări, lectura ei era mult prea greoaie, iar faptul că am ales să nu utilizez dialectul oltenesc, cu perfectul simplu şi „Oleu, muică!”, chiar dacă e vorba de Deveselu, continuu să cred că a fost o decizie bună — scrierea n-ar fi dobândit autenticitate, ci, mai degrabă, ar fi picat în ridicol.

În ceea ce-l priveşte pe Ştefan Ghidoveanu, omul pe care n-ai cum să-l refuzi, ţin să-i mulţumesc pentru această povestire, iar dac-o fi ieşit bună, să ştie şi cititorii că nu trebuie să-l felicite doar pe autor, ci şi pe cel care l-a împins să o scrie!

Lectură plăcută!

ADRIAN BUZDUGAN

 

Câteva cuvinte acum despre autorul zilei de astăzi:

Adrian Buzdugan s-a născut la 22 aprilie 1971 în Huşi. A făcut liceul la Huşi (1989), apoi Facultatea de Filozofie din Iaşi (1999). În clipa de faţă, locuieşte în Brăila şi este profesor de ştiinţe sociale în învăţământul preuniversitar.

A publicat cronică de film, pamflet, recenzii de carte, eseuri, poezie. Povestirile i-au apărut înViaţa Românească, Vatra, Familia, Dacia literară, Luceafărul de dimineaţă, Apostrof, Hyperion,  Litere, Helion, Nautilus, Oglinda literară, Suspans, Galileo, Dominus.

Este prezent în antologiile: Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală (Ed. Herg Benet, Bucureşti, 2011); Poveştile de la Bojdeucă (Ed. Panfilius, Iaşi, 2012), dar şi în revista Galileo Science Fiction & Fantasy nr. 4 (Ed. Millennium Press, 2010).

Premii: Marele Premiu la Concursul Naţional de Creaţie Literară Vasile Voiculescu — 2009; Premiul Naţional Moştenirea Văcăreştilor — 2009; Marele Premiu la Secţiunea proză scurtă a Concursului de Debut Literar UniCredit — 2010, pentru manuscrisul Capela excomunicaţilor.

Volume publicate: Capela excomunicaţilor (Ed. Humanitas, Bucureşti, 2010) — Premiul pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti — 2011; Premiul pentru Debut al revistei Luceafărul de dimineaţă —2011; Premiul Asociaţiei Române de Science Fiction — 2011; nominalizat la Premiul pentru Debut al USR pentru 2011.

La final, iată că putem prefigura – încet, încet – sumarul volumului nostru:

* Ștefan Ghidoveanu – Literatură și internet sau Despre „Scornelile” Moshului SF (Cuvânt înainte)

* Adrian Buzdugan – Scrisoarea lui Mil Neajlov din Deveselu către fratele său, Grigorie, din Craiova

* Ciprian Mitoceanu

* Ioana Vișan

* Liviu Radu

* Ștefana Czeller

* Cristian M. Teodorescu

* Antuza Genescu

* Raluca Băceanu

* George Lazăr

* Lucian-Vasile Szabo

* Ana-Veronica Mircea

* Michael Haulică

* Narcisa Stoica

* Marian Coman

* Roxana Brînceanu

* Oliviu Crâznic

* Sergiu Someșan

* Florin Pîtea

* Cătălin Badea-Gheracostea

Mâine are cuvântul autorul următor, Ciprian Mitoceanu. Până atunci, s-aveți o duminică plăcută!

Moshul SF