Astăzi, câteva spicuiri din presa online, ca o dovadă că – dacă guvernanții stau cu mâinile în sân – societatea civilă începe să se miște!!!

*************************

«TE RUGĂM SĂ DAI MAI DEPARTE !!!

„În ultimele zile, sute de cetățeni au fost audiați pentru că au participat la referendumul din 29 iulie. Investigațiile pentru posibilele fraude comise s-au făcut cu încalcarea normelor de procedură penală, în lipsa oricăror mijloace de probă, în mod abuziv și nelegal și constituie un demers periculos pentru democrația din România.

Totodată, prin acțiuni de acest tip, se descurajează participarea cetățenilor anchetați și a familiilor acestora la viitoarele scrutinuri electorale.

În aceste condiții, așa cum a anunțat cu câteva zile în urmă, FACIAS va acorda consiliere juridică gratuită tuturor persoanelor care au făcut obiectul unor anchete penale. În acest sens, pe site-ul www.facias.org a fost postat un model de plângere penală prin care aceștia se pot îndrepta împotriva denunțătorului pentru săvârșirea infracțiunii de denunț calomnios și se pot constitui parte civilă obligând persoana în cauză să plătească despăgubiri.”

DESCARCĂ DE AICI MODELUL DE PLÂNGERE PENALĂ:

http://facias.org/?p=1486 »

(Sursa: www.causes.com)

************************

Cum pot Ponta și Antonescu să-i scoată din joc pe Kovesi și Morar

« Evenimentele din ultimele zile, în care procurorii Parchetului General și cei ai DNA s-au aflat în centrul atenției publice în urma unei ample anchete desfășurate în mediul rural cu privire la felul în care s-a votat la referendumul din 29 iulie, au condus la o revenire pe tapet a subiectului schimbării din funcție a procurorului general Laura Codruța Kovesi și a procurorului șef al DNA, Daniel Morar, ambii aflați, de altfel, în afara mandatelor pentru care au fost numiți și conducând structurile Procuraturii cu delegație. Articolul 54 alineatul 4 din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prevede că revocarea procurorilor din funcțiile de conducere cele mai înalte se face de președintele României la propunerea ministrului Justiției, care se poate sesiza și din oficiu, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Kovesi și Morar pot fi revocați, potrivit legii menționate, în trei situații. Prima este cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere (nu ne aflăm în această situație). A doua este cea în care se aplică o sancțiune disciplinară (această procedură este una de durată, o sancțiune neputând fi aplicată decât de CSM). În fine, o a treia situație – și în care scandalul „Referendumul” se poate foarte lesne încadra – se regăsește la litera b) a articolului 51 alineatul 2 din lege: „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale”. Așadar, Kovesi și Morar pot fi revocați în situația în care Victor Ponta, ca ministru interimar al Justiției, se sesizează „din oficiu” și propune revocarea lor președintelui interimar Crin Antonescu. Pentru ca procedura să fie îndeplinită, este nevoie însă și de un aviz al CSM, care deși este consultativ, este obligatoriu a fi dat. Într-o atare situație, știute fiind pozițiile CSM din ultima perioadă, când Consiliul s-a manifestat vădit împotriva USL, e de presupus că CSM ar amâna acordarea avizului, cel puțin până la eventuala întoarcere a lui Traian Băsescu la Cotroceni (ultimul cuvânt aparține, cum am arătat, președintelui). De altfel, CSM a anunțat deja că se va întruni abia pe 22 august pentru a discuta demisia Monei Pivniceru (stabilirea datei de 22 august trebuie privită în contextul în care pe 21 august este așteptat un verdict din partea Curții Constituționale în privința referendumului). Pe de altă parte, dacă Ponta și Antonescu ar vrea să-i înlăture pe Kovesi și Morar „indiferent de consecințe”, posibila opoziție a CSM poate fi eliminată printr-o ordonanță de urgență care să modifice legea 303/2004. Posibila OUG ar putea fi emisă în două variante: una „hard”, în care avizul CSM ar fi eliminat cu totul, și una „soft”, în care Consiliului i s-ar acorda un termen legal pentru emiterea avizului, în cazul nerespectării respectivului termen, ministrul Justiției putând continua procedura revocării. »

Publicat pe 17 august 2012

(Sursa: A.M.PRESS)

*************************

Plângere penală pe numele lui Traian Băsescu pentru trădare și nu numai

« Prin Fan Curier, cu AVB 58775519, avocata Mihaela Angheluş şi profesorul american de origine română Ioniţă Romulus, semnatar al Cartei 77, analist politic timp de 30 de ani în New York şi membru al United Press Internaţional, au depus o plângere penală împotriva preşedintelui suspendat Traian Băsescu.

Plângerea a fost trimisă la Procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi, prin această cerere, se solicită „instrumentarea cu maximă celeritate” întrucât „pe perioada suspendării, preşedintele nu beneficiază de nici un fel de imunitate”.
Aşa cum precizează semnatarii, „prezenta plângere, nu se referă la fapte săvârşite de numitul Traian Băsescu direct împotriva subsemnaţilor reclamanţi, ci fapte săvârşite de acesta împotriva poporului român – din care subsemnaţii facem parte, precum şi împotriva României”.

Principalele capete de acuzare din această plângere vizează încălcarea prevederilor art. 52 alin 1 şi 3 din Legea 3/2000, privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, art. 2 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, art. 36 din Constituţia României privind „Dreptul la vot”, art. 54 din Constituţia României, privind „Fidelitatea faţă de ţară”, art. 80 din Constituţia României, privind „Rolul Preşedintelui”.

Prezentăm mai jos textul integral al plângerii, aşa cum a fost redactat de către semnatari:

DOMNULE PROCUROR GENERAL
LAURA CODRUŢA KOVESI

Subsemnaţii ANGHELUŞ ANA MIHAELA, fiica lui Mihai şi Ana, cetăţean român, născută la data de 05.11.1966 în Bucureşti, domiciliată în str. STELEA SPATARUL, nr. … Bucureşti, legitimată cu CI seria RR nr…., eliberată de SPCEP Sector 3 la data de 08.11.2011, având CNP 26…..
şi Profesor – IONIŢĂ ROMULUS, fiul lui Ion şi Maria, cetăţean român, dar şi cetăţean american din anul 1984, născut la data de 28.01.1937, domiciliat în Bucureşti, sector 1, str. Iacob …. legitimat cu CI seria RT nr. 59… eliberată la data de 10.09.2008, avânnd CNP 137….., ziarist de investigaţii, publicist şi analist politic timp de 30 de ani în New York – SUA, membru al United Press Internaţional şi Membru al Uniunii Ziariştilor din România, militant activ pentru drepturile omului – împreună cu Paul Goma în 1976 -1977 am activat pentru aderarea României la Carta 77 a drepturilor omului (Cehoslovacia– Pavel Kohout), prin avocat Angheluş Ana Mihaela, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la adresa de domiciliu şi la sediul profesional al cabinetului – Cabinet Avocat Angheluş Ana Mihaela, str. Stelea Spătarul, nr. …., Bucureşti, cod poştal 030212,
în calitate de reclamanţi, formulăm şi depunem prezenta

PLÂNGERE PENALĂ

Împotriva numitului BĂSESCU TRAIAN – preşedinte suspendat – fiul lui Elena şi Dumitru, cetăţean român, născut la data de 04.11.1951 în localitatea Murfatlar, domiciliat în Bucureşti , sector 1, Vila Lac 3, pentru săvîrşirea infracţiunilor de:

Trădare, Art. 155 – Cod penal (Fapta cetăţeanului român sau a persoanei fără cetăţenie, domiciliată pe teritoriul statului român, de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin acţiuni de provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine, ori de subminare economică sau politică a statului, ori de aservire faţă de o putere străină, sau de ajutare a unei puteri străine pentru desfăşurarea unei activităţi duşmănoase împotriva siguranţei statului, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. )

Atentat care pune în pericol siguranţa statului, Art. 160 – Cod penal (Atentatul săvârşit contra vieţii, integrităţii corporale ori sănătăţii unei persoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă, în împrejurări care fac ca fapta să pună în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.)

Atentat contra unei colectivităţii, Art. 161 – Cod penal (Atentatul săvârşit contra unei colectivităţi prin otrăviri în masă, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, de natură să slăbească puterea de stat, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.)

Subminarea economiei naţionale – Art. 165 – Cod penal (Fapta de a folosi o unitate din cele la care se referă art. 145, ori de a împiedica activitatea normală a acesteia, dacă fapta este de natură să submineze economia naţională, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.)
Dacă fapta prevăzută în alineatul precedent a produs pagube importante economiei naţionale, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.)

Propagandă în favoarea statului totalitar, Art. 166 – Cod penal (Propaganda în vederea instaurării unui stat totalitar, săvârşită prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Propaganda constă în răspândirea, în mod sistematic, sau în apologia unor idei, concepţii sau doctrine cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi.)

Acţiuni împotriva ordinii constituţionale, Art. 1661 – Cod penal (Întreprinderea oricărei acţiuni pentru schimbarea prin acţiuni ilegale şi prin violenţă a ordinii constituţionale sau a caracterului naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.)

Complot, Art. 167 – Cod penal (Iniţierea sau constituirea unei asociaţii sau grupări în scopul săvârşirii vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în art. 155-163, 165 şi 1661, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asociaţii sau grupări se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.)
Pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru cea mai gravă dintre infracţiunile care intră în scopul asociaţiei sau grupării.
Dacă faptele prevăzute în alin. 1 au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulile de la concursul de infracţiuni.
Nu se pedepseşte persoana care, săvârşind fapta prevăzută în alin. 1 sau 3, o denunţă mai înainte de a fi fost descoperită.)

Comunicarea de informaţii false, Art. 1681 – Cod penal (Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.)

Ameninţare, Art. 193 – Cod penal (Fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, a soţului ori a unei rude apropiate, dacă este de natură să o alarmeze, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.)

Şantaj, Art. 194 – Cod penal (Constrângerea unei persoane, prin violenţă sau ameninţare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Când constrângerea constă în ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată, pentru soţul acesteia sau pentru o rudă apropiată, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.)

Înşelăciune, Art. 215 – Cod penal (Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.
Înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincţiile acolo arătate.
Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2.
Înşelăciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.)

Ultraj, Art. 239 – Cod penal (Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă contra unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
Lovirea sau orice acte de violenţă, săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Vătămarea corporală, săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.
Vătămarea corporală gravă, săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.
Dacă faptele prevăzute în alin. 1-4 sunt săvârşite împotriva unui judecător sau procuror, organ de cercetare penală, expert, executor judecătoresc, poliţist, jandarm ori militar, limitele pedepsei se majorează cu jumătate.)

Abuz în serviciu contra intereselor publice, Art. 248 – Cod penal (Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.)

Abuz în serviciu în formă calificată, Art. 2481 – Cod penal (Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 şi 248 au avut consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.)

Purtare abuzivă, Art. 250 – Cod penal (Întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană, de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
Ameninţarea săvârşită de către un funcţionar public, în condiţiile alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
Lovirea sau alte acte de violenţă săvârşite de către un funcţionar public, în condiţiile alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Vătămarea corporală săvârşită de către un funcţionar public, în condiţiile alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.
Vătămarea corporală gravă săvârşită de către un funcţionar public, în condiţiile alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.)

Trafic de influenţă, Art. 257 – Cod penal (Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.
Dispoziţiile art. 256 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.)
Raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 – pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie – ( Infracţiunile de luare de mită – prevăzută la art. 254 din Codul penal, de dare de mită – prevăzută la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite prevăzută la art. 256 din Codul penal şi de trafic de influenţă prevăzută la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege.)

Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, Art. 323 – Cod penal (Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele arătate în art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii.
Dacă fapta de asociere a fost urmată de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică celor care au săvârşit infracţiunea respectivă pedeapsa pentru acea infracţiune, în concurs cu pedeapsa prevăzută în alin. 1.
Nu se pedepsesc persoanele prevăzute în alin. 1, care denunţă autorităţilor asocierea mai înainte de a fi fost descoperită şi de a se fi început săvârşirea infracţiunii care intră în scopul asocierii.)

Instigare publică şi apologia infracţiunilor, Art. 324 – Cod penal (Fapta de a îndemna publicul prin grai, scris sau prin orice alte mijloace, de a nu respecta legile, ori de a săvârşi fapte ce constituie infracţiuni, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.
Dacă fapta prevăzută în alin. 1 este săvârşită de un funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat ori de către o persoană dintre cele prevăzute în art. 160, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.
Dacă instigarea publică a avut ca urmare săvârşirea infracţiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracţiune.
Purtarea în public a unei uniforme, embleme, insigne sau altor asemenea semne distinctive neautorizate, în scopurile arătate în alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează lăudarea în public a celor care au săvârşit infracţiuni sau a infracţiunilor săvârşite de aceştia.)

(…)

(De asemenea,) pentru încălcarea :
– art. 52 alin 1 şi 3 – din Legea 3/2000 – privind organizarea şi desfăşurarea referendumului :
”(1) Impiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
( (3) Tentativa se pedepseste”

– art. 2 – din Legea nr. 14/2003 – a partidelor politice :
„Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si STIMULEAZA participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii.”

– art. 36 – din Constituţia României – Dreptul la vot
(1) Cetatenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniti pâna în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarâre judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.

– art. 54 – din Constituţia României – Fidelitatea faţă de ţară
(1) Fidelitatea fata de tara este sacra.
(2) Cetatenii carora le sunt încredintate functii publice, precum si militarii, raspund de îndeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, în acest scop, vor depune juramântul cerut de lege.

– art. 80 – din Constituţia României – Rolul Preşedintelui
(1) Presedintele României reprezinta statul român si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.
(2) Presedintele României vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. În acest scop, Presedintele exercita functia de mediere între puterile statului, precum si între stat si societate.

şi solicităm trimiterea sa în judecată pentru a răspunde penal. » (Citiți restul materialului aici.)

(Sursa: http://gandeste.org)

************************

ȘI NU UITAȚI: INDIFERENT CE-AR PRETINDE DICTATORUL ȘI SLUGILE SALE,