Ediția din 24 martie 2012 a emisiunii Exploratorii lumii de mâine  este dedicată împlinirii a 100 de la ani de la debutul Ciclului marțian al lui EDGAR RICE BURROUGHS, unul dintre marii autori americani ai epocii pulp. Născut în 1875, ERB a cunoscut succesul literar începând cu anul 1912, o dată cu publicarea serializată, în revista All-Story Magazine, a celebrelor serii avându-i drept eroi pe John Carter și Tarzan – personaje care au devenit, de-a lungul anilor – mărci depuse! Abordând genuri literare diverse, precum romanul de aventuri, explorarea lumilor pierdute, westernul, dar și așa-numitele ”sword & planet”, ”planetary romance” ori ”soft science fiction”, Burroughs a reușit să publice de-a lungul vieții aproape 70 de romane, până la moartea sa, în 1950, datorată unei crize cardiace.

Edgar Rice Burroughs (1875-1950)

După ce – vreme de mulți ani – Edgar Rice Burroughs a dus o existență extrem de modestă, în ciuda faptului că avea o familie care devenea tot mai numeroasă (a avut în final trei copii), pasiunea sa pentru revistele pulp l-a condus la următoarea concluzie, făcută publică de-abia în 1929, în plină culme a gloriei literare:

”Îmi aduc aminte că mă gândeam la vremea respectivă (în anii 1910-1911 – nota Moshului SF) că dacă unii erau plătiți să scrie asemenea stupizenii, atunci aș putea să scriu și eu niște povestiri măcar tot atât de proaste. De fapt, deși nu mai scrisesem niciodată nimic, eram absolut convins că puteam să inventez unele povestiri la fel de (dacă nu chiar mai) distractive decât cele pe care le citisem până atunci în revistele de profil.”

Zis și făcut… În 1912, revista All-Story Magazine începe publicarea în foileton a romanului Under The Moons Of Mars, care – la apariția în volum, în 1917 – își schimbă titlul în A Princess Of Mars. De-aici încolo, totul e istorie. 11 romane și o culegere de povestiri vor alcătui unul dintre cele mai interesante cicluri din istoria literaturii SF, Barsoom sau Ciclul marțian, încheiat în 1964, după moartea autorului.

”A Princess Of Mars” - Coperta ediției princeps (1917)

În 2012, studiourile Walt Disney s-au decis să omagieze centenarul acestui simbol-cult al culturii americane prin realizarea unui film grandios (bugetul situându-se în jurul a 250 de milioane de dolari, mai mult decât a avut la dispoziție blockbusterul Avatar al lui James Cameron –  filmul cu cele mai mari încasări din istorie!). Titlul său: JOHN CARTER. Lansat oficial  în SUA (dar și în România) pe 9 martie 2012, filmul nu pare a se bucura de succesul de casă al concurenților săi într-ale efectelor speciale, deși este mult mai bine făcut decât majoritatea dintre aceștia! Mie mi-a plăcut în mod deosebit, pentru că este o producție onestă, robustă, bine realizată din punct de vedere tehnic, cu un joc al actorilor cât se poate de profesionist, și care respectă cu fidelitate spiritul operei burroughsiene. Un film 3D, dar pe care trebuie să-l vedeți, dacă aveți ocazia, în versiunea IMAX, pentru a vă bucura din plin de frumusețea lui vizuală, operă a regizorului Andrew Stanton de la studioturile Pixar – părintele lui Wall-E și al peștilor din Finding Nemo, ambele pelicule distinse cu câte un premiu Oscar pentru cel mai bun lungmetraj de animație al anului, la momentul apariției lor.

John Carter (2012) - Movie poster

Despre toate cele de mai sus (dar și despre multe altele) voi discuta în cadrul emisiunii cu invitatul meu, scriitorul OLIVIU CRÂZNIC, împreună cu care mi-am propus să descifrăm pentru ascultătorii  fideli cât mai multe dintre secretele celebrității scriitorului american ce a creat poate cel mai cunoscut personaj literar al secolului 20, inegalabilul TARZAN®.

Vor fi oferite premii de fidelitate constând din cărți oferite de editura Millennium Books primilor doi ascultători care vor suna la telefoanele de-acum cunoscute, cred, 021-311.12.40 și 021-319.05.05.

Vă reamintesc faptul că emisiunea Exploratorii lumii de mâine poate fi ascultată pe postul Radio România Cultural, după cum urmează:

# pe internet, în regim live-audio,  la adresele http://cultural.srr.ro sau http://srr.ro/stream/rrc.asx;

# la radio, în Bucureşti pe 101,3 FM, iar în ţară, după cum urmează:

*Alexandria – 89,7 FM *Arad – 106,8 FM *Bacău – 101,8 FM *Baia Mare – 100,1 FM *Bârlad – 102,8 FM *Bihor – 105,8 FM *Bistriţa – 101,3 FM *Botoşani – 100,8 FM *Braşov – 105 FM *Valea Prahovei – 104,1 FM *Buzău – 103,7 FM *Câmpulung Moldovenesc – 98,7 FM *Cluj-Napoca – 101 FM *Craiova – 101,1 FM *Deva – 105 FM *Focşani – 101 FM *Galaţi – 101,6 FM *Giurgiu – 102,6 FM *Harghita – 106,8 FM *Iaşi – 103,1 FM *Mangalia – 92,7 FM *Maramureş – 100,8 FM *Miercurea Ciuc – 98,4 FM *Oradea – 96,1 FM *Petroşani – 90,6 *Piatra Neamţ– 100,3 FM *Ploieşti – 104,1 FM *Rm.Vâlcea – 102,5 FM *Satu Mare – 96,1 FM *Sibiu – 103,7 FM *Suceava – 101,6 FM *Tg.Mureş – 104,9 FM *Tg.Jiu – 89,5 FM *Timişoara – 100,7 FM *Tulcea – 102 FM *Turnu Severin – 105,8 FM *Vaslui – 102,4 FM *Vatra Dornei – 107,7 FM *Zalău – 105 FM.

Vă așteptăm cu nerăbdare!

Anunțuri