Mărturisesc faptul că sunt un tip suficient de pedant încât să nu-mi placă faptul că trebuie să-mi schimb progamul în funcție de evenimente neprevăzute. Săptămâna aceasta, care ar fi trebuit să fie una festivă pentru blogul moshulsf.wordpress.com, a început pentru mine cu stângul. În loc să vorbesc despre subiecte pentru care m-am documentat zile în șir, uneori sacrificând și nopțile ca să am toate informațiile importante înainte de a scrie un articol, mă văd pur și simplu deturnat de la tot ceea ce crezusem până acum a fi adevărat, de o „cronică” a evenimentelor legate de Târgul de carte Final Frontier, recent desfășurat în București, la Muzeul Țăranului Român. Autoarea, o jună aspirantă într-ale jurnalisticii românești din toate timpurile, pe numele ei LAURA ZADUNAISCHI, reușește o performanță rarisimă chiar și în Românica noastră cea ponosită, adoratoare de manele, înjurătoare de reforme și – ca urmare a „înțelepciunii” celor aleși în fruntea bucatelor – moartă de foame! Bagă lumea în ceață într-o manieră care – dacă nu ține de inconștiență sau de necunoaștere – înseamnă pur și simplu prostie curată! Știu că am folosit până acum un șir de cuvinte grele, dar cum n-am nici o jenă în a demasca impostorii, haideți să vă demonstrez „pe viu” (cu poze înfățisând porțiuni de site, adică), de ce este în stare amintita domnișoară.
Urmează așadar, FOTO 1, reprezentând 1/4 din totalul articolului postat pe Teen Age.ro.:
Teen Age Shit 1
Precizări utile pentru înțelegerea clasificării de tip „Shit 1”:
1. Târgul FINAL FRONTIER se află, chiar după spusele organizatorilor săi, la prima ediție, nu la a doua! Atât de greu să-i fi fost „autoarei” să facă o minimă documentare asupra subiectului???;
2. Antologia, care cuprinde „10 mari autori români de literatură SF” (aici, mă mir, chiar a nimerit-o!), nu a fost „realizată” de aceștia, ci de editorul Adrian Crăciun, așa cum scrie pe coperta I (vezi mai jos poza!);
Coperta I, „Steampunk” - Ed. Millennium Books, 2011
Mergem mai departe și vă reamintesc faptul că lucrăm „cu materialul clientului”! Dacă vreți să verificați autenticitatea „pozelor” folosite de noi la ilustrarea acestui post, vă recomand din toată inima să intrați pe adresa: http://www.teenpress.ro/review/steampunk-a-doua-revolutie-in-literatura-romaneasca-sf/ (Evident, coperta de la Steampunk. A doua revoluție nu se pune!) Felicitări, oricum, fotoreporterului Roxana Leocovici, care a făcut o treabă foarte bună, la nivel profesionist!
Urmează, cum vă așteptați probabil, Foto 2:
- Teen Age Shit 2
Precizări utile pentru înțelegerea clasificării de tip „Shit 2”:
1. Editura Millennium Books a vorbit despre editarea în România a mai multor antologii tematice pe subiecte diferite, dar nu a mai multor antologii de tip Steampunk! Cine a înțeles altceva, n-are decât să intre aici…
2. Întâmplător, cum pot constata toți cei ce au avut curiozitatea să deschidă măcar antologia cu pricina, la pagina unde este trecut „Cuprinsul”, prefața nu e semnată de directorul editurii Millennium Books. Vom acorda un premiu constând dintr-un exemplar al cărții sus-menționate celui care SE VA OSTENI, MĂCAR, S-O DESCHIDĂ ȘI SĂ NE COMUNICE ȘI NOUĂ CUPRINSUL!!! Vă anunț de pe acum că nu trebuie decât să trimiteți un e-mail pe adresa moshul.sf@gmail.com cu toate datele cerute, și primul venit va fi primul servit, exemplarul dvs. fiind unul în țiplă, așa cum l-a făcut mama lui din tipografie! Sau putem obține autografe de la toți autorii, la alegere, dar atunci nu va mai fi în țiplă… Oricum, nu ezitați, totul e la vedere și pe bune!
3. Când steampunk-ul va fi „un subgen al literaturii fantastice, lansat în America în 1979”, atunci și Dostoievski va fi un mare autor de romane tip „Sandra Brown”, iar Isaac Asimov va fi cel mai mare autor de cărți despre bucătărie din America (deși, la cât a scris Marele Biochimist, nu m-ar mira s-o fi făcut și pe-asta, iar noi habar să n-avem! Dumnezeu este însă cu cei îndrăzneți, adică de partea noastră, nu-i așa?)
4. „Perioada anilor ’80-’90 aduce și un alt subgen, cyberpunk-ul (dacă ne gândim la seria Star Wars)”!!!!!!!!! Doamnelor și domnilor, după aproape 56 de ani de viață și peste 40 de ani de SF în spinare, credeți-mă că în fața acestei afirmații rostite „loud and clear” nu am replică. Sunt mut, împăiat, îmbălsămat, cum vreți să-i spuneți… Poate îi explicați dumneavoastră acestei… persoane, de ce n-ar mai trebui să abuzeze de timpul nostru, așa amărât cum e el. Sigur, există facultăți chiar și în prăpădita noastra de țărișoară, unde s-ar mai putea învăța câte ceva dacă ar mai exista vreo speranță, dar aici nu cred că este cazul… Și știți de ce? Din cauza alineatului de la numărul
5. „La noi din păcate aceste două subgenuri au fost mai mult aduse din afară, bestseller-uri traduse au ajuns pe rafturile noastre, deși am avut câțiva îndrăzneți și pe aici. Primul roman steampunk românesc a apărut în anii ’20, sub titlul de «Ber Căciulă»”. Acuma, ce să vă spun, dacă mă uit la frazele de dinainte, trebuie să rostesc și eu vreo două, trei, ori mai multe vorbe… Faptul că „din păcate” aceste două genuri au fost aduse mai mult din afară s-ar putea datora și ideii că acolo au fost inventate, iar rafturile noastre sunt destul de primitoare, nu-i așa?!? Că dacă nu, e nasol! Iacă o nouă ocazie pierdută de ai noștri românași! Pe de altă parte, calitatea de membru al curentelor steampunk sau cyberpunk se dovedește a fi o chestiune de rezistență underground, de disidență sau cum? Iar dacă există – sau au existat – „câțiva îndrăzneți și aici” n-ar merita să-i cunoaștem și noi? Asta așa, ca să nu mai vorbim pe la colțuri… Deși, oricum, ideea de legătură între best-seller și raft mi se pare absolut fascinantă. Vreți o dovadă? Iat-o mai jos:
(CENZURAT DE ADMIN)
În plus, cine a fost cu adevărat la lansarea din 26 martie, știe că eu – fiind cel care l-a prezentat pentru prima oară publicului SF & F din România secolului XXI pe I.C.Vissaron – am spus că acesta e autorul primei cărți de tip steampunk din România, nu și autorul primului roman de acest gen. Mă miră însă faptul că – în calitate de „director al editurii Millennium Books” ce sunt ( că doar eu am scris prefața antologiei, nu-i așa?), n-am făcut cuvenitele rectificări, în așa fel încât să moară și proaspetele stele ale jurnalismului de necaz… Vă las pe dvs. să apreciați ambiguitatea frazei de mai înainte. Ghinion!!!
Mergem mai departe, la Foto 3:
Teen Age Shit 3
ATENȚIE!
Atât în prima fotografie din această postare cât și în a treia, sunt prezentate niște slide-uri folosite în interes privat, fără intenție de expunere colectivă cu foloase materiale, fapt ce ar contraveni flagrant legii copyright-ului! Dacă cineva chiar vrea să posteze pe site imagini provenite din acel slide-show ( iar autoarea „materialului” a făcut-o de două ori la rând, fără nici o jenă!!!), va trebui să vorbească mai întâi cu autorii respectivelor lucrări. Pentru informații care s-o scape de procese de orice fel, o rog să se mai intereseze, căci… cine caută găsește, vorba proverbului!
Să trecem însă la „conținutul” textului…
1. „În ceea ce privește steampunk-ul, acesta, spre deosebire de cel de-al doilea subgen literar, nu se axează pe energia cibernetică, ci pe forța aburilor. Acesta se încadrează în perioada victoriană engleză, perioada revoluției industriale totodată și a invențiilor.”
Fiind deja copleșit de „amploarea viziunii” creatoarei acestui „panseu”, mi-e greu să mai emit vreo judecată de orice fel. Dar chiar și strivit sub povara nimicniciei mele de orice fel, la fel ca nevasta evreului înecată în Nil și care tot făcea gestul ăla semnificând „păduchiosule, păduchiosule!” nu pot să nu horcăi și eu – în ultimele clipe de viață, căci după acest articol nu cred că voi mai rezista mult! – următoarele: „energie cibernetică”???; „perioadă victoriană engleză”??? (da’ de „perioada victoriană papuașă” ce ziceți?)???; invenții nu s-au făcut și în afara revoluției industriale? (meștere Gates, să trăiești să înflorești, că fără mata dracu’ mă lua în absența sculei ăsteia de unde scriu ce scriu acu’!). Cât despre Jules Vernes și H.G. Welles, ce să mai vorbim… Parfum curat! Vreți să știți de ce-am dispărut ultimele două zile de pe net? Vă spun eu… În afara obișnuitei vizitei săptămânale la Bebe, pe care-o fac pentru a ne pune de acord și a verifica ultimele noutăți menite să ne ajute în buna desfășurare a rubricii Bibliografia generală a ficțiunii speculative din România… bla-bla-bla, vizită care nu depășește de obicei 3-4 ore, să dea dracii (cum ar spune vecinul meu rrom de peste drum) dacă nu am încercat să aflu ce înseamnă cuvântul „steam” și în ce romane ale lui Jules Vernes și H.G. Welles apare „motorul cu aburi”!!! Aș! A fost de-a dreptul imposibil să mă lămuresc… Ce-am aflat în schimb, de până și Larousse-ul și Encyclopedia Britannica s-au făcut mici și s-au băgat sub masă? Păi, e suficient să citiți al doilea alineat din poza de mai sus…
Iar dacă nu v-a ajuns mai avem, spre final, și Foto 4!
Teen Age Shit 4
La acest al patrulea „shit”, eu n-am să mă refer decât la poză. Căci textul nu cred că mai are nevoie de vreun comentariu…
Prin urmare: a) Mike, păcătosule, să-ți fie rușine că te gândești la ce a insinuat autoarea articolului (let say her name loud and clear): LAURA ZADUNAISCHI!!!!!!! (Asta numai în cazul în care știi ce-a insinuat, că nu vreau să mai am probleme prin tribunale!)
b) Ghidovene, să-ți fie rușine că te uiți după tize la a căror evoluție literară nu ai nici un merit. Plus că dacă te ridici și doamna îți dă un pumn, s-ar putea să rămână clanul Ghidovenilor fără urmași pe vecie (nu că asta ar mai conta cumva, zic unii talibani din SRSFF!!! :-))
c) Ștefano, soro, urmează îndemnul lui Lenin de România, pre numele său Alexandru Mironov: „Scrieți, măi băieți, numai scrieți!” (A nu se înțelege de aici că ești băiat. Dar, știi, așa vine vorba la români!) În cazul tău, nu poate fi decât cu folos…
d) Florin Pîtea („indiferent cum îmi scrieți numele”), de data asta n-a fost să fie cu un spam din alea care-ți plac ție. Până și don’șoara Laura cred că e ocupată. Evident, să scrie materiale din care iată ce-am aflat:
CONCLUZIE
1. Registrul glumeț: Bravo antologiei noastre, care i-a prilejuit lui Al. Ioan Cuza să apuce în sfârșit „mașinăriile” cu aburi, după circa 160 de ani! Deși mă gândesc la faptul că măcar o dată în viață o fi reușit și el să meargă cu trenul pe linia București-Giurgiu, inaugurată cam pe vremea domniei sale. Morala: Așteptați, așteptați, întotdeauna se va întâmpla ceva!!!
2. Registrul serios: Măi, voi ăștia, scriitorii de SF, puneți c…l la treabă. Dacă nu merge cu englezii, pe lumea asta mai există și: pakistanezi, eschimoși, bantu, aborigeni, americani (într-o mare varietate de modele), moldoveni din România, moldoveni din România II (puteți înțelege de-aici ce vreți, eu nu spun nimic mai mult!), olteni (vezi prietenii noștri de la cenaclul H. Coandă, câți or mai fi în viață! :-)), alți moldoveni, de genul Codruț Răcoșan (Ave, frate, pentru cum ai știut să ții în frâu FNTSF-ul și afaceriștii de la Atlantykron)… Am uitat oare pe cineva? Îmi cer scuze, n-a fost cu intenție. A, pe ultima sută de metri se includ în competiție și băieții de la Suceava. Ăștia sunt „bucovineni” și dacă-i faci moldoveni, vei obține cam ce-am obținut eu la Eurocon-ul din 1993, în insula Jersey, când a-i spune unui scoțian (dar și unui localnic) că este englez, era echivalentul unei băgări în… (cenzurat de CNA, chit că n-are dreptul!).
3. Registrul tragic: Doamnelor și domnilor,
Registrul tragic este și cel mai nenorocit din tot acest articol. Pentru că asta ne implică pe noi, familia noastră și copiii noștri. Peste 20 de ani într-ale ziaristicii și aproape 40 de ani într-ale scrisului mă pot îndreptăți să spun ceea ce urmează:
Acest personaj, LAURA ZADUNAISCHI, este unul de-a dreptul sinistru. Și știți de ce? Nu pentru că-și expune idioțeniile cu atâta nonșalanță, ci pentru că este lăsată s-o facă! I s-a băgat în cap ideea că așa trebuie să fie ziaristul zilelor noastre, ca urmare așa se și comportă! Eu, personal, și cred că alături de mine sunt mulți alți oameni onești din presa românească, pentru care a fi „coleg” cu un asemenea specimen este o jignire mortală, refuzăm să acceptăm un asemenea „parteneriat”. Prostia, incultura și lipsa de interes nu sunt elemente definitorii ale ziaristului român, dimpotrivă. În România, o țară extrem de conservatoare, fie că ne place sau nu acest lucru, ideea că putem combate de foarte devreme transformarea unui tânăr ziarist într-un zombie este o iluzie. Îmi pare foarte rău că trebuie să spun acest lucru, dar Pulitzer-ul se acordă dincolo de ocean! Asta-i realitatea, chiar și pentru români…
Pe final, lansăm și noi o provocare…
Dacă domnișoara LAURA ZADUNAISCHI este convinsă de adevărul domniei sale, iar noi suntem toți niște proști care nu înțelegem ce ce se întâmplă în jurul nostru, atunci sper că n-o deranjează să ne ofere și nouă o imagine a domniei sale, la rezoluție cât mai mare, ca s-o putem pune în cadrul de mai jos.
Don'șoară. don'șoară, dacă ai curaj, ne arăți și nouă a dumitale fețișoară?
Altminteri, va trebui să-i reamintim un vers al unui mare poet român, care – ce zicea el? – suna cam așa:
„E UȘOR A SCRIE VERSURI, CÂND NIMIC NU AI A SPUNE…”
Și un ultim mesaj: Prieteni de la Teen Press, are you blind or somerthing else?
MoshulSF
Moshul SF 
Ma intreb daca nu cumva esti cam dur, moshule; e un articol in teenpress (ma intreb si ce varsta o avea oare autoarea), nu in Dilemateca. :B
Nu sunt deloc dur. Atunci când îți dai cu părerea în domenii care te depășesc, ori te pui cu burta pe carte ori îți vezi de treabă. Nu există nici cea mai mică scuză pentru prostie, cu atât mai mult cu cât e vorba de una militantă, ce se vrea formatoare de opinie. Iar la vârsta autoarei, încercarea de a fi „omul care știe tot și care dă și verdicte” este un lucru mortal. Pentru sine, pentru apropiați, pentru toată lumea… Îmi pare rău, dar atitudinea ta este una cât se poate de conformistă. Există în țara asta copii foarte deștepți, care nu au nevoie s-o facă pe conformiștii. Cât crezi că vor mai sta pe-aici, dacă noi vom continua să încurajăm impostorii? Și, apropo, autorii de la „Dilemateca” n-au fost și ei copii? Să fim serioși… Așa am ajuns astăzi acolo unde suntem acum. Am tot răbdat, am tot răbdat, dar cred că în acest moment răbdarea mea a ajuns la capăt. În privința celorlalți, e adevărat că suntem o țară liberă, dar să nu uităm că adolescenții de azi vor conduce România de mâine. Ceea ce – pentru mine, care am copii și voi avea probabil și nepoți -, este o adevărată catastrofă. Numai de un Cristian Boureanu în domeniul literar nu aveam nevoie!
Nu stiu daca se vrea formatoare de opinie, ma gandesc ca mai degraba incearca sa devina una; iar aici eu cred ca e vorba de o greseala (ignoranta), si nu de o impostura. De asta-mi parea intrucatva disproportionat tonul articolului, care este unul cu adevarat greu – iar o atentionare constructiva a autoarei, o abordare mai potrivita. Zic si eu.
ca profesionst si expert in domeniu ce sunteti, va inteleg supararea pt greselile de continut, dar si eu cred, ca si ix, ca lipsa de documentare, impardonabila pt cineva din bransa sf sau chiar pt un ziarist profesionist, are o alta dimensiune in cazul unei eleve de clasa a IX-a sau a X-a care probabil face voluntariat si care incearca acum sa invete meserie intre 2 teme pt scoala…
sa privim si partea plina a paharului (caci eu cred ca exista): articolul le aduce la cunostinta colegilor de generatie ai domnisoarei Laura ca exista o chestie interesanta numita steampunk, ca exista autori romani de sf si ca exista un targ de carte cu evenimente interesante – nu stiu cati stiau chestiile astea, si chiar daca vor fi in ceata dupa acest articol, poate ii va interesa suficient cat sa se documenteze mai departe singuri si sa descopere cultura sf… cel putin sper…
in plus, domnisoara putea sa faca foarte bine ca alti profesionisti din presa si sa scrie fara greseala despre manele sau despre prezetarile de moda ale lui botezatu, si faptul ca a ales un eveniment cultural sf eu zic ca e un plus, chiar daca nu l-a inteles la modul concret…
eu cel putin asa vad lucrurile…
Domnisoara are 19 ani, iar ca ‘interese’ listeaza pe primul loc ‘writing’…
Vezi tu, Oliviu, domnişoara asta, chiar dacă ar avea doar nouă ani şi nu nouăsprezece, tot ar putea sa aleagă sa spună despre steampunk doar atât cât ştie cu certitudine. Putea sa scrie că a avut loc o lansare, că ceea ce s-a lansat este o carte cu povestiri aparţinând subgenului steampunk, etc. Cred ca ar fi fost de preferat să-şi informeze colegii de existenţa cărţii şi eventual să le pună la dispoziţie un link către pagina de unde pot comanda cartea, nu să se lungească cu prezentarea făcând presupuneri ( care-i trădează lipsurile) şi induce în eroare eventualii cititori interesaţi.
draga feri, eu nu cred ca a facut presupuneri – eu cred ca a ascultat ce s-a spus, dar nestiind nimic despre domeniu, le-a amestecat, si aici intervine faptul ca documentarea sau intrebarile puse unuia din participanti ar fi putut evita acest incident, pornit de la o initiativa buna dar abordata gresit. daca insa un singur licean va deschide un steampunk sau un cyberpunk dupa acest articol, tot nu e rau.
zic eu. poate gresesc. da mie asa mi se pare. si gata nu mai comentez – am spus ce aveam de spus, mai departe fiecare cu impresiile lui.
@aspoiu: corect, era mai bine daca avea 15 ani in loc de 19, da eu tot mai vad jumatea plina, aia cu semnalarea unui nou gen literar in Romania, de care la scoala sau TV nu vor auzi liceenii nostri ever.
in fine, cam asta e.
@Oliviu.
Nu am intentionat sa te contrazic. Sincer, cred ca faza asta prinde bine volumului (din punct de vedere comercial, zic).
Se zice ca din greseli se invata, dar in procesul asta de invatare primul pas e sa iti dai seama ca ai gresit si sa vrei sa te corectezi. Daca nu o faci, atunci e jurnalism de tip OTV – iar cu chestii din astea nici 10 intelepti nu se pun. Vom vedea daca apare o versiune revizuita…
Laura http://www.fringefx.net/forums/index.php?/user/6770-zadunaischi-laura/page__f__451
Dragul meu Oliviu, eu ştiu ca suntem cam duri cu ea, dar cred că e de preferat să-şi ia lecţia acum şi s-o ţină minte toată viaţa, decât să faca una ca asta peste vreo 10 ani, când s-ar putea să fie reporteriţă la Evenimentul Zilei, de exemplu.
Dacă atunci când era vremea i-ar fi dat cineva peste nas şi lui Andi Topală ( dau un exemplu de ce hal de jurnalişti avem) de la Gardianul, atunci poate nu aflam din pana domniei sale că fosta mea soacră, moartă de trei ani, jumuleşte statul român de mii de euro ca angajată la serviciul de protocol al aeroportului. De când am văzut una ca asta nu pot să mai fiu decât vehement când un jurnalist, de indiferent ce vârstă, bate câmpii.
@aspoiu: absolut corect – e important sa invatam din greseli, ale noastre sau ale altora:)
@feri: stiu ca urecheala are intentii bune:). ma temeam doar ca prea multa severitate sa nu indeparteze si pe cei cativa care ar putea fi altfel poate atrasi. unii sunt f impresionaibili. cunosc pe cineva care scria binisor si fiindca au facut-o praf la un cenaclu, pe chestii de virgula etc., a incetat sa mai scrie – si crede-ma, scria mai bine ca multi din cei publicati acu. doar ca n-avea experienta. in fine, om vedea:)
concluzie: gata chiar nu mai comentez. eu zic oricum ca ne agitam prea tare pe tema asta -observatiile pe text au fost facute, invatamintele au fost trase sau nu.
Da, moshu’, sunt copii de liceu…or inteles si ei ce or putut. E bine ca ii intereseaza asa ceva, si ca mai semnaleaza si la altii… Cre’ ca la varsta lor, putem sa ii lasam sa isi mai dea in petec cu istoria SF. Probabil or luat notite cum au apucat, si asta le-a iesit…
Haideti sa incercam sa vedem aici intentia buna, nu rezultatu’ cu erori…
Și iadul e pavat cu intenții bune!
Offf-offf-of şi încă o dată OFFFFFFFF! Dacă e vorba de teen press e cu atât mai grav! dacă scria cineva o asemenea „abureală” despre abureli punk în Dilemateca sau în Observator Cultural , de exemplu, ar fi râs tot cititorul şi considera că-i o glumă, dar dacă e vorba de „teen” e mai trist. Copii nu au de unde să ştie ce-i steampunk-ul şi dacă prima imagine pe care şi-o formează despre acest subgen va fi cea atât de măiastru creionată de această domnişoară, atunci ar fi de preferat să trăiască în ignoranţă până la adânci bătrâneţi.
Eu tare aş vrea s-o întreb pe această domnişoară câteva chestii de genul:
– Nu-i aşa că dinozaurii sunt nişte jucării din plastic verde?
– E adevărat că Soarele se vede mai bine decât Luna din cauza că ziua e mai multă lumină?
– E adevărat că energia cea mai importantă la ora actuală este cea cibernetică? Ar urma apoi energia becurilor, energia roţilor şi ultima, de cea mai joasă speţă, este o energie aburindă? Iar denumirile de genul cinetică, potenţială, electrică, chimică sau nucleară sunt născoceli ale unora care şi-au propus să zăpăcească adevăratele cunoscătoare?
Bănuiesc că după răspunsuri vom fi în stare să stabilim vârsta psihică a reporteriţei.
Dar să nu fim răi, domnilor. Şi să atragem atenţia domnişoarei că nu e o ruşine să nu ştii ceva, pentru astfel de cazuri s-au inventat ( ceva mai devreme decât perioada victoriană) întrebările. Ştiţi cum se zice: cine întreabă o dată e prost o singură dată. Cine nu întreabă e prost toată viaţa, dar mai grav e dacă se şi crede deştept şi prosteşte şi pe alţii.
Sunt perfect de acord cu tot ce-ai spus. Aș completa cu un citat dintr-un clasic francez: „Valoarea nu ține cont de numărul anilor!” Da, dar nici prostia…
Ulala!
Personal , cred ca problema majora nu este necunoasterea, ci faptul ca juna a scris fara o minima documentare (care nu cred ca ar fi luat mai mult de 15 min) – ar fi ferit-o de o astfel de situatie penibila si de sarcasmul moshului (de altfel bine meritat).
Eu sint curios daca ‘articolul’ cu pricina va fi corectat… (imi e teama ca nu).
Apropo, ati vazut in ce data a fost publicat ‘artickelul’? 😀
Pentru curiosi:
@Aspoiu: Domnişoara încearcă oare să ne păcălească în legătură cu faptul că e ziarist? :))
Nu cred că Moshul e prea dur. Dacă vrei să scrii, trebuie să respecţi regula de bază: trebuie să ai habar de subiect, sau măcar să te documentezi. Iar de la închiderea târgului până pe 1 aprilie, nu se poate plânge că n-a avut timp. Cred totuşi că ar trebui să se apuce de altceva.
Ouch.
Urecheala e binemeritata, dupa parerea mea; nu exista macar un rand in tot articolul domnisoarei care sa nu contina o idiotenie. Cat despre faptul ca ar fi tanara – pardon. La 19 ani a trecut deja de un bacalaureat, teoretic ar trebui sa fie capabila sa tina minte cateva informatii prezentate la o lansare de carte. Chiar si la 15 ani ar trebui sa poata infaptui asa ceva – doar i se predau informatii, lucreaza cu concepte, etc.
Nu mai spun nimic despre aparenta lipsa a oricarei culturi literare a fetei acesteia care are totusi ambitia sa scrie despre literatura, si inca despre una de nisa… Inconstienta si elan.
Partea proasta e ca probabil face parte din categoria tinerilor considerati „mai rasariti” – mai merg la teatru, la o lansare de ceva, nu stau toata ziua sa compare culorile tenisilor.
Multumim.
http://www.teenpress.ro/review/steampunk-a-doua-revolutie-in-literatura-romaneasca-sf/
Tocmai ati dat cu mucii in fasole big time.
Iată ce-au „învățat” din tot ce s-a spus până acum cei care au pretenția să ne fie „colegi de breaslă”:
«Redacţia Centrală “Teen Press” semnalează existenţa unei păreri avizate a domnului Ştefan Ghidoveanu despre evenimentul în cauză(vezi link) şi speră ca redactorul Laura Zadunaischi să poată învăţa din această critică.
Cu toate acestea ne exprimăm cu tărie dispreţul faţă de atitudinea neconstructivă şi nesimţită a domnului Ştefan Ghidoveanu ce a ofensat cu buna ştiinţă autorul, publicaţia “Teen Press” şi liceenii ce publicaţia îi reprezintă. O considerăm o atitudine nepotrivită pentru un domn om ca dânsul, ce are în spate o adevărată experienţă şi cunoaştere cultural-artistică.»
Și iată și răspunsul pe li l-am dat, pentru că nu sunt sigur că va apărea pe site-ul respectiv:
Corect este „liceenii pe care publicația îi reprezintă”. Cât despre atitudinea „neconstructivă și nesimțită” pe care aș avea-o, deși am „în spate o adevărată experiență și cunoaștere cultural-artistică”, ar trebui să vă hotărâți: am sau n-am dreptate?
Știți ce e mai trist? Că n-ați învățat nimic din toată treaba asta. Dar, la urma urmei, e vorba de viața voastră. Țineți-o tot așa, OTV-ul și tabloidele abia așteaptă „oameni” ca voi. Salutare!
Și cu aceasta, din partea mea subiectul este definitiv închis. Se pare că n-am făcut decât să-mi pierd vremea. Păcat!
Eu , dragă domnule Ghidoveanu, voi spune ce mi-a zis la nervi un „domn” care încerca să mă convingă că Pământul este plat: Lipsa dumneavostră de incultură mă sperie!
Nu vad aici decat intoleranta si overreacting. Este vorba de un articol scris de o anonima, care ar fi ramas anonim daca…
Eu nu am nici o problema cu intoleranta la prostii… 😀
Cand esti atat de sus in domeniul tau, cand esti un MAESTRU, si nu sunt ironic, trebuie sa dai dovada de bunatate si intelegere pentru o furnica. Nu era un site dedicat sf – ului, era un site dedicat stangaciilor adolescentine. Sa nu uitam ca pentru covarsitoarea majoritatea a oamenilor, discutiile astea steampunk cyberpunk sunt niste curiozitati, niste ciudatenii!
Pai am zis… minima documentare, 15 minute, nu mai mult…
Adevarul e ca si Moshu got ballistic si a scris la nervi. Pe mine m-a ranit cel mai tare ca nu au pus coperta cartii, in schimb au scos pozele alea nu stiu de unde… Culme e ca pe 16 martie au avut o stire despre lansare, stire care a fost okay.
Poate ai si tu dreptate… avind in vedere ce specimene sint prin guvern si parlament, asta e o chestie minora, ‘normala’.
Am lăsat si eu un comentariu la TeenPress, dar îl pun si aici. Poate astfel vor citi câţiva care chiar vor să înţeleagă sensul articolului de mai sus.
Dragă Redacţie Centrală “Teen Press” , ar fi bine ca măcar atunci când vă exprimaţi dezacordul în privinţa modului în care vi s-a atras atenţia asupra unor greşeli, să nu comiteţi altele.
Vouă asta vi se pare corect:
“a ofensat cu bună ştiinţă autorul, publicaţia “Teen Press” şi liceenii ce publicaţia îi reprezintă”
Decideţi-vă dacă a ofensat liceenii pe care publicatia ii reprezintă, ori i-a ofensat pe aceia care reprezintă publicatia, nu de alta dar eu nu-mi dau seama cine a mai fost ofensat in afara de publicatie şi de autor.
Incă ceva: dacă tot reprezentaţi o publicaţie importantă ( e vorba de educarea, informarea şi chiar formarea unei generaţii de care va depinde societatea românească de mâine), atunci comportaţi-vă ca niste profesionişti în devenire şi evitaţi să scrieţi despre lucruri pe care nu le cunoaşteţi şi despre care nu sunteţi dispuşi să vă documentaţi. Altfel riscaţi să faceţi mai mult rău decât bine pentru că ajutaţi liceenii să-şi formeze o părere greşită despre subiectul dezbătut.
Iniţiativa voastră este lăudabilă, dar numai bunele intenţii nu sunt suficiente. Voi vreţi sa trageţi afară din groapa inculturii nişte tineri, pentru asta BRAVO! Cu articolele voastre le întindeţi o frânghie pe care să se caţere către suprafaţă, dar dacă articolele voastre conţin erori , dezinformări şi interpretări greşite, atunci în loc de frânghie le-aţi întins un cablu aflat sub tensiune. Vor rămâne pe fundul gropii dar vor mai fi şi scurt-circuitaţi.
Fiţi mai responsabili şi dacă aveţi nevoie vreodată de informaţii exacte despre vreun subiect din domeniul literaturii, apelaţi cu încredere la domnul Ghidoveanu, la cei care ţin BookBlog (organizatorii evenimentului) sau chiar la Societatea Română de Science-Fiction şi Fantasy (SRSFF). Cu siguranţă oricare dintre cei enumeraţi vă va sta la dispoziţie.
La o adică puteţi să-mi scrieţi şi mie. (acum aveţi adresa)
Imi pare rau…Imi cer scuze autorilor si tuturor celor implicati, cititorilor, colegilor mei de redactie. Am citit tot ce s-a discutat, aveti dreptate. Ca sa nu mai repet asa ceva ma opresc din a mai scrie, am pierdut vointa si cred ca este permanenta schimbarea. Cat despre colegii mei de redactie nu au nici o vina, nu au timp sa se documenteze corect pentru rateurile altuia si asta este obligatia celui care realizeaza articolele. Nu imi pare rau ca am incercat 2 ani si am facut-o pana acum ceva timp cu multa placere, sa scriu si sa cred in asta si multe alte lucruri. Ma retrag cu o pata neagra pe cei 2 ani pe care nu o mai pot sterge si le multumesc colegilor mei care mi-au fost alaturi mereu.
Va pot trimite prin e-mail o fotografie daca doriti, accept provocarea…
este exact lucrul de care ma temeam si de care vorbeam mai sus – laura, nu este cazul sa te retragi, pur si simplu data viitoare trebuie sa te documentezi mai bine. toti gresim, important e sa invatam din asta. in plus, comunitatea sf e f dura – am luat si eu niste suturi la viata mea:), pentru ca aici oamenii sunt destul de putini si de perfectionisti, astfel incat nu prea au rabdare cu erorile, mai ales cand e vorba de munca lor.
nu consider ca retragerea ta ar putea ajuta adolescentii in general sau sf-ul in special, dimpotriva – ceea ce ai incercat sa faci e f bine, felul cum ai facut-o lasa de dorit dar se poate repara.
in plus, si feri are dreptate, presa este si ea f dura in general, daca vrei sa ai un viitor aici trebuie sa te astepti ca cea mai mica greseala sa fie sanctionata, de aceea trebuie sa verifici si sa reverifici orice informatie de nu stiu cate ori. si cand se dovedeste ca totusi ai gresit, e f ok sa repari cu scuze si cu corectarea articolului, si gata.
pana acum probabil ai scris doar pt liceu, acum insa articolul a intrat in vizorul unui alt nivel, de aceea trebuie o atentie sporita.
in ceea ce ma priveste, desi am inteles indignarea moshului ca venind de la un expert si un pasionat hotarat sa faca totul ca la carte (si asa le si face, dupa cum bine stim), apreciez demersul tau pentru intentie si cred ca si pentru rezultate, cum ziceam cred ca ai semnalat colegilor tai cate ceva despre sf, chiar daca nu ce ai intentionat. si aspoiu zicea ca probabil efectul comercial va fi pozitiv.
sper din tot sufletul sa poti sa treci peste ce s-a intamplat azi, deoarece asa ceva, oricat de neplacut, face parte din viata de presa, sa tragi invataminte din observatiile facute si iti doresc sa devii un reporter foarte bun.
sper sa te razgandesti, sa te perfectionezi si sa dovedesti in viitorul apropiat ca a fost vorba doar de un incident izolat.
bafta!
Domnișoară Laura,
Trimiteți-mi cât mai repede poza. După care urmăriți îndeaproape ceea ce voi scrie pe blog. Sunt convins că nu veți regreta…
De asemenea voiam sa precizez ca rescriu articolul, repar greseala desi a fost comisa deja. Nu am vrut sa va jignesc, va trimit fotografia pentru ca consider ca imi merit palma, chiar mai multe.
Domnișoară Laura,
Nu rescrieți nici un articol, nu are nici un rost. Trecutul e trecut, haideți să vedem ce se poate face cu viitorul. Aștept de la dvs. poza, chiar în noaptea asta, pentru că vreau să scriu un post nou și am nevoie de ea. Aveți încredere în mine, nu sunt nici pe departe căpcăunul care par a fi. Știți care e principala calitate a unui om în viață? V-o spune unul care a verificat deja asta: RĂBDAREA. Nu inteligența, nu frumusețea, nu bogăția… Ci răbdarea. Trimiteți poza și așteptați să vedeți ce am de spus. Atunci vom vedea dacă mai sunt atât de „neconstructiv și nesimțit”, cum susțin colegii dvs. – lucru de înțeles, de altfel, am fost și eu liceean, și știu ce înseamnă spiritul de gașcă. Aștept!
Trebuie sa spun ca nota aia de la sfarsitul articolului (de pe teenpress) chiar nu este ok. Ale.. tineretii valuri?
Steampunk este un fenomen disputat si pentru faptul ca nu a fost înteles suficient. Sunt multi care cred ca fenomenul se limiteaza doar la reprezentarea unor angrenaje de abur cu roti dintate sau povestiri plasate în perioada victoriana. În acest sens, Egophobia a publicat sau republicat o serie de articole-interviu cu key players, precum Jake von Slatt, Shannon si Kathy O’Hare, Sean Orlando, Johnny Payphone, GD Falksen, precum si articole care prezentau latura controversata a fenomenului semnate de Randy Nakamura sau Dunkan Lawie. Nu m-ar mira sa vad confuzii chiar la un nivel mai informat, pentru ca fenomenul este înca disputat si în durerile facerii. În USA , Steampunk are multi sustinatori, nu doar în lumea literara ci si în mestesuguri, bijuterie, fierarie, în arte plastice, digital design, pictura , grafica publicitara, sculptura, happening si instalatie, în moda si vestimentatie, în video, muzica si film. Se încearca o definire si din punct de vedere filosofic sau estetic, si acesta se bazeaza dupa mine pe atitudinea pe care o avem fata de om&societate. Articolul de fata este aspru. Nu este vorba de prostie si impostura cât mai degraba de neinformare. Steampunk este o usa deschisa tuturor celor care cred într-un viitor în care toleranta, dragostea si creativitatea, dreptul de a visa, explora si reinventa ne aduce mai aproape de energia celor care au transformat lumea nu doar tehnologic dar si spiritual, artistic. De la creatori ce ne atrag atentia asupra tehnologiei si consumerismului, la tineri ce se simt bine si speciali cu ochelari de aviator sau vestimentatie, retro cu joben, gothica, emo sau punk, la arhitecti, mestesugari si DIY-ers, artisti, scriitori sau muzicieni ce ne transporta într-un timp în care imaginatia era motorul lumii, Steamunk a atras si va atrage în jurul sau pe toti cei ce vor sa traiasca autodependent si creativ într-o lume monopolizata si controlata de supercorporatii, consumerism si serialism artistic comercial.
Fac parte din Redactia Centrala Teen Press si am citit si eu tot ce s-a discutat pe-aici si tot ceea ce ati scris in articol. Simt nevoia sa imi exprim parerea, desi sunt sigura ca nu veti da doi bani pe ea si veti ramane la fel ca pana acum. Incercati sa intelegeti ca nu toti suntem perfectionisti ca dumneavoastra, a gresi e omenesc, tineti minte! Omul invata din greseli, inca ceva de tinut minte. Daca stati sa analizati fiecare detaliu, cat de mic e el, inseamna ca suferiti de arhicunoscutul defect „a face din tantar armasar”. Ati spus ca ati fost si dumneavoastra liceean, erati fara cusur? Nu greseati niciodata, erati perfect? Exista perfectiune? NU! Buna dimineata! Incetati sa mai jigniti oamenii in modul acesta „mistocar” cum se spune azi. Daca sunteti un om in toata firea, ar trebui sa reactionati cu mai multa maturitate. Nu faceti o tanara domnisoara care are placerea de a scrie sa simta ca a facut greseala vietii ei. Omul nu s-a nascut cu talentul, l-a invatat pe parcurs.
Frustrarea-i mare, domne… Romania!
Tocmai spuneam ca o intindem prea mult… 😀
Dar ce tintar frate?! Ca e ditai’ mamutu’!!!
„Merge si asa” ne omoara cu zile…
Eu cred totuşi că omul se naşte cu talentul şi îşi atinge visul muncind. Dacă talentul s-ar dobândi muncind, atunci am putea-o avea cu toţii…totuşi, eu cred că degeaba aş face orice tot n-aş putea ajunge cântăreţ.
Dragă Mădălina, tu crezi că noi ne consideram a fi fără cusur? E vorba de cu totul altceva în filmul acesta, draga mea. Nu purtam pe marginea acestui articol discuţii despre ceea ce-i evident şi anume ca suntem cu toţii oameni şi în concluzie uneori greşim. Tu crezi ca un profesor daca te corectează o face pentru a-ţi demonstra că nu eşti fără cusur? Deşteptarea, draga mea! Noi vorbeam despre necesitatea imperioasa de a atrage atenţia unei viitoare ziariste pentru a încerca să o facem să realizeze că în jurnalism articolele nu sunt lucrări de control în care poţi scrie orice în speranţa ca obţii o notă de trecere. Jurnalismul se face pe baza unor informaţii şi pe baza a foarte multă documentare, nu dupa ureche, ci după o partitură foarte clară.
Iar asta cu „frustrarea-i mare, domne…” mai bine n-o ziceai pentru că întreaga voastră generaţie a ajuns deja să abuzeze de acest termen, pentru voi cel care vă dă peste nas, indiferent ca are sau nu dreptate, este automat un frustrat. Eu ce să cred? Că nu cunoaşteţi sensul cuvântului? Poate faci o favoare unui ” frustrat” ca mine şi-mi explici ceva mai pe larg la care sens al cuvântului frustrat te-ai referit aici. Pentru a te lămuri la ce mă refer când spun că abuzaţi de cuvânt folosindu-l în toate modurile posibile si imposibile, citeşte asta: http://balinferi.wordpress.com/2009/01/03/despre-frustrarea-romanesca/ , apoi zi-ne cine pe cine a lipsit de drepturi ori cine pe cine a înşelat.
Vezi tu, dragă Mădălina, eu dacă fac greşeli măcar am o scuză: nu sunt ziarist şi limba româna nu mi-e limba maternă ci este o limba învăţată. Voi ce scuză aveţi?
PS. Eu cred că e mai bine dacă vă opriţi pentru că fiecare intervenţie a vostră dovedeşte doar că nu aţi înţeles că aţi greşit şi că încercaţi să-i acuzaţi pe cei care şi-au permis să vă atraga atenţia, dar o faceţi nu cu argumente viabile ci doar cu o foarte vizibilă oftică infantilă.
Pozitia R.C.T..P fata de orice opinie, articol, etc. este exprimata doar pe site-ul teenpress.ro.
@Meilă Mădălina – hai ca incerc sa iti explic si eu unde ni se pare ca gresesti, desi sunt de acord ca ne lungim cam tare deja: colega ta a scris un articol plin de prostii de la un capat la altul, si prostii mari. Orice om cu o minima cultura literara poate descoperi majoritatea lor. Ea nu a fost capabila nici macar sa consulte pagina web a editurii Millennium Books / cuprinsul cartii pentru a vedea cine semneaza prefata volumul.
Articolul ei e prost informat, inutil si chiar daunator, dat fiind faptul ca informeaza cititorii vostri absolut gresit in privinta antologiei si-a curentului steampunk. Si iubim cu totii adevarul, nu-i asa?
Apoi: nu mi se pare ca esti perfectionist daca critici un ziarist care afirma ca soarele e patrat si verde, iar oamenii au sapte capete. Aceste e genul de tampenie pe care l-a scris colega ta despre steampunk si despre antologia in discutie.
Apoi: faptul ca toti facem greseli nu implica lipsa oricarei dorinte de a respecta anumite standarde in ceea ce facem. Te faci ziarist daca esti in stare sa scrii coerent, informat, exact s.a.m.d. Vei gresi uneori. Dar daca un articol de o jumatate de pagina contine zeci de tampenii mari atunci iesi din zona acoperita de zicala „omul e supus greselii” si intri cu gratie in zona indolentei si-a lipsei de rusine.
Si apoi: dl. Ghidoveanu a fost mai mult decat ingaduitor cu colega ta. Poate ca dupa ce ajungeti cu totii la un anumit nivel de maturitate va veti da seama de asta. Pana atunci ati putea incerca sa va asumati sarcina de a va informa corect si coerent cititorii.
Sper ca e clar ce am scris.
„volumului”, d’oh! spus greselii, cum ziceam 🙂