Începând cu orele 13:15, veți putea fi părtași la o nouă ediție a emisiunii „Exploratorii lumii de mâine”, care-i va avea ca oaspeți de onoare pe DODO NIȚĂ și ALEXANDRU CIUBOTARIU, autorii volumului ISTORIA BENZII DESENATE ROMÂNEȘTI (1891-2010), apărută anul trecut la editura Vellant, într-o prezentare grafică de excepție. V-ați lămurit deci că vom vorbi despre banda desenată SF, cu precădere cea românească, dar nu numai. Sigur că de anul trecut până acum s-au scris și s-au vorbit multe despre acestă lucrare excepțională, pe care mulți dintre criticii de la noi o văd drept principalul eveniment editorial al lui 2010, dar pe noi ne interesează în principal partea dedicată science fiction-ului și care – n-o să vă vină să credeți – este foarte importantă în istoria benzii desenate românești. Rând pe rând, scenariști precum Ion Hobana, Horia Aramă, Ovidiu Șurianu, Lidia Șindrilaru, Radu Theodoru, Emilia Căldăraru etc. sau desenatori precum Nicolae Florin, Dora Andu, Sandu Florea, Liana și Valentin Tănase, Pompiliu (Dumitrescu), Elena Mihăescu ș.a. au încercat să ofere publicului din România și o altă abordare a genului SF, prin intermediul a ceea ce este din ce în ce mai des recunoscut drept „a noua artă”, și anume banda desenată.

Să încerc totuși să vă spun câte ceva și despre invitați…

Preşedintele Asociaţiei Bedefililor din România, scriitorul Dodo Niţă, s-a născut în 1964, la Bucureşti. Este o prezenţă activă încă din anii ’80 prin cenaclurile literare SF, cunoscut atât pentru pasiunea sa bedefilă cât şi pentru articolele  publicate de-a lungul timpului despre BD. Cei interesați pot consulta cu încredere o serie de volume apărute sub propria semnătură sau în colaborare: Istoria benzii desenate româneşti (Ed. SFVA – Craiova, 1992), Dicţionarul benzii desenate din România (Ed. Aius –  Craiova, 1996 şi respectiv MJM – Craiova, 2005), Europa benzilor desenate (Ed. POL Media –  Bucureşti, 2001), Tintin en Roumanie (Ed. MJM – Craiova, 2003 şi respectiv 2007), Vârsta de aur a benzii desenate româneşti (Ed. MJM – Craiova, 2004), Livia Rusz – o monografie (Ed. MJM – Craiova, 2009 – colaborare cu Kiss Ferenc, tradusă și în limba maghiară), Puiu Manu – o monografie (Ed. MJM – Craiova, 2010). A colaborat la BD Guide 2005 – Encyclopédie de la bande dessinée internationale (Ed. Omnibus, Paris, 2004), unde a semnat capitolul dedicat BD-ului din România.
De asemenea, „pentru contribuţia sa majoră la promovarea francofoniei în România prin intermediul benzilor desenate”, Dodo Niţă a fost decorat de către statul francez cu titlul de Cavaler al Ordinului „Les Palmes Académiques”, în 2001, şi de către cel belgian cu titlul de Cavaler al Ordinului „Leopold al II-lea”, în 2006.

Dodo Nita, foto Lucian Muntean

 

La fel de interesante sunt biografia și realizările celui de-al doilea invitat al emisiunii, Alexandru Ciubotariu, alias Ciubi, alias Pisica pătrată (bediștii știu de ce! 🙂 ).  Născut în 1979 la Călăraşi, Alexandru Ciubotariu a absolvit Facultatea de Artă „George Enescu” din Iaşi, secţia grafică, în 2004. Lucrările sale au fost publicate în peste 60 de ziare și reviste din România, Belgia, Slovenia, Polonia, Croația, Cehia, Franța, Grecia, Serbia. A realizat ilustrații pentru treisprezece cărți și semnează sau figurează în unsprezece albume de benzi desenate. În anul 2010, i-a apărut volumul Pisica pătrată, primul album de street-art din România, la editura Vellant.

Alex. Ciubotariu (Ciubi) si Dodo Nita, foto Lucian Muntean

A participat la peste 40 de expoziții în România, Grecia, Franța, Ungaria și Belgia, iar în 2007 a avut prima expoziție personală, cu titlul Personaje, la galeria „StreetWise” din București. La acestea se adaugă nenumărate proiecte, evenimente, expoziții-performance, ateliere etc., precum și multe premii obținute în țară și străinătate. A fost inițiatorul și conducătorul a două cluburi BD (unul în Constanta și unul în Iași, în perioada 1998 – 2000), care aveau drept scop deprinderea tehnicilor specifice si promovarea benzii desenate. A pictat panouri și pereți în cadrul unor proiecte street-art, a desenat timbre și afișe, a realizat un mozaic bizantin pentru Biserica Eroii Revoluției din București, dar și pictură, gravură și animație pentru emisiunea TV „Planeta Moldova”, CD design, jucării – primele „urban toys” din România dar și – bineînțeles! – pisicapătrată…

Alexandru Ciubotariu este și inițiatorul singurului portal dedicat benzii desenate din România – salonbd.ro, unde puteți ajunge și de pe blogul moshulsf, pornind de la linkul de pe „site-uri”.

Aceștia sunt cei doi invitați cu care vă aștept astăzi, între orele 13.15-13.45, la emisiunea voastră preferată (dacă încă nu e, vă asigur eu că o să fie! 🙂 ), „Exploratorii lumii de mâine”. Am să revin mai pe seară, cu un later edit. Până atunci, n-o uitați pe prietena noastră, a tuturor, DJ-ița Radiofănica…

P.S.:

Primii 2 ascultători care vor suna la telefoanele emisiunii, de-acum binecunoscute – 021/311.12.40 și 021/319.05.05 -, vor primi premii de fidelitate constând în cărți.

Prin urmare, sper să ne reîntâlnim pe lungimile de undă ale postului Radio România Cultural, care poate fi recepționat în București pe 101,3 FM, pe internet la adresele http://cultural.srr.ro sau http://srr.ro/stream/rrc.asx, iar în țară pe următoarele frecvențe: Alexandria – 89,7 FM * Arad – 106,8 FM * Bacău – 101,8 FM *Baia Mare – 100,1 FM * Bîrlad – 102,8 FM * Bihor – 105,8 FM * Bistriţa – 101,3 FM * Botoşani – 100,8 FM * Braşov – 105 FM * Valea Prahovei – 104,1 FM* Buzău – 103,7 FM * Cîmpulung Moldovenesc – 98,7 FM * Cluj – 101 FM * Craiova – 101,1 FM* Deva – 105 FM * Focşani – 101 FM * Galaţi – 101,6 FM * Giurgiu – 102,6 FM* Harghita – 106,8 FM * Iaşi – 103,1 FM * Mangalia – 92,7 FM * Maramureş – 100,8 FM* Miercurea Ciuc – 98,4 FM * Oradea – 96,1 FM * Petroşani – 90,6 * Piatra Neamţ– 100,3 FM* Ploieşti – 104,1 FM * Rm.Vîlcea – 102,5 FM * Satu Mare – 96,1 FM * Sibiu – 103,7 FM* Suceava – 101,6 FM * Tg.Mureş – 104,9 FM * Tg.Jiu – 89,5 FM * Timişoara – 100,7 FM* Tulcea – 102 FM * Turnu Severin – 105,8 FM * Vaslui – 102,4 FM * Vatra Dornei – 107,7 FM * Zalău – 105 FM.

Să ne-auzim cu bine!

LATER EDIT:

Vă promisesem că o să revin mai pe seară, dar știți voi, „socoteala de-acasă…” Prin urmare, ce s-a întâmplat în emisiunea de ieri? Pentru cei care au ascultat-o nu mai e un secret, pentru ceilalți am să încerc eu un scurt rezumat…

În primul rând, am fost foarte surprins când operatoarea de emisie m-a întrebat dacă nu vreau să începem cu 5 minute mai devreme, fiindcă Jurnalul de la orele 13:00 a fost mai scurt. Vrei calule ovăz? Eu am spus imediat că da, dar nu știu dacă e posibil, ea dat un telefon undeva, la dispecerat bănuiesc, și cum răspunsul a fost AFIRMATIV (!!!) iată-ne cu o „rezervă” proaspătă de minute care ne-a permis să fim mult mai degajați și mai expliciți în privința celor discutate. Și-am vorbit despre o mulțime de lucruri… Întâi și-ntâi, a fost Istoria benzii desenate românești (1891-2010), despre care am aflat că este versiunea mult mai documentată și de două ori mai extinsă a volumului apărut în 1992, la Craiova. Apoi, a venit rândul altor titluri semnate de cei doi invitați, pe care vi le arăt în continuare, cu prezentările făcute de editurile care le-au publicat…

Dodo Niță & Virgil Tomuleț, DICȚIONARUL BENZII DESENATE DIN ROMÂNIA (Ediția a II-a,revăzută și adăugită) – Ed. MJM, Craiova – 2005

<Știați, de exemplu, că Ion Băieșu, autorul celebrului roman Balanța, a scris și scenarii de bandă desenată? Dar că pictori reputați precum Valentin Tănase și Albin Stănescu au desenat și „michimauși”? Sau că mari creatori de BD din Franța (Gotlib — vă mai amintiți de „inocentul” Gai-Luron din PIF?) sau Statele Unite (Stan Lee — cu toții am văzut filmele cu Spiderman, X-Men etc.) sunt de origine română?

Știați că artiști precum Sandu Florea, Livia Rusz, Mircea Arapu, au fost nevoiți să plece din țară pentru a crea liber benzi desenate? Sau că autorii de BD au avut de suferit din pricina personajelor lor: N. Batzaria, creatorul nemuritorului Haplea, a fost închis de comuniști și a murit în închisoare; scriitorul și caricaturistul Neagu Rădulescu  a fost pus la index și interzis la publicare peste 20 de ani pentru că făcuse benzi desenate cu soldatul Neață luptând împotriva bolșevicilor; actorul și graficianul George Voinescu a fost urmărit și persecutat de securitate așa încât nu a mai putut să publice BD și a trebuit să fugă în Franța…

Pe de altă parte, știați că banda desenată a fost un important mijloc de propagandă comunistă, în anii ’50 un cunoscut caricaturist publicând BD anti-capitaliste și chiar anti-titoiste? Dar și că primul primar al Constanței post-comuniste, în 1990, sau directorul Școlii de Poliție din Cluj sunt și creatori de benzi desenate?

Toate acestea, și multe altele, le veți afla citind lucrarea de față! >

Un alt volum foarte interesant, cuprinzând reportaje, interviuri, articole este următorul:

Dodo Niță, EUROPA BENZILOR DESENATE – Ed. POL Media, București – 2001

<O surprinzătoare și documentată Istorie a benzii desenate românești (gen de cât succes real?) scrie un adevărat specialist: Dodo Niță (1992). Un fel de „tichie de mărgăritar”, totuși, în perioada ceaușistă. Centenarul BD, din 1996, este sărbătorit și în țara noastră de același competent entuziast prin Dicționarul benzii desenate din România (1996): ”Viața și opera a 100 de autori de benzi desenate: desenatori, scenariști și editori români sau de origine română, publicați în străinătate sau străini publicați în România”. Activitate oarecum marginală. Lucrare nu mai puțin instructivă, în felul său, total neașteptată. >

Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, Ed. Dacia – 1998

Câteva titluri interesante din cuprins:

* Angouleme – Muzeul benzii desenate; * Un bedefil român la Paris: Mircea Arapu; * Benoit Peeters, Jules Verne și… Orașele Obscure; * „România, dragoste la prima vedere” – interviu cu Pierre Christin; * Satele românești din Belgia; * Călătorie în Regatul Benzilor Desenate; * HOP!, Pif și Louis Cance; * Valerian, Christin, Mézières și… Al cincilea element; * Viorel Pîrligras – portret de artist; * Bruxelles: Muzeul Benzii Desenate; * Călin Stoicănescu – 30 de ani de pasiune; * Il Paese dei Fumetti etc.

În ceea ce-l privește pe Alex. Ciubotariu, creația sa principală este următoarea:

Alex. Ciubotariu – PISICA PĂTRATĂ (Lucrări de street art) – Ed. Vellant, București -2009

<Pisica Pătrată este primul album de street art românesc, apărut în ediție limitată la Editura Vellant. Prezentând o serie de lucrări ale street artistului Alexandru Ciubotariu, cunoscut sub pseudonimul de Pisica Pătrată, albumul adună laolaltă mostre ale trecerii pisicii pătrate prin București, Constanța sau Chișinău și îi oferă cititorului ocazia de a (re)vedea și lucrări care nu se mai regăsesc „pe teren”.

O formă de luare în stăpânire a spațiului urban, prin resemnificarea acestuia cu ajutorul spray-ului, al colajelor si al vopselei, lucrările din Pisica Pătrată arată o altă față a orașelor pe care credeam că le cunoaștem. „Eu vreau să înfrumusețez orașul, nu să-l vandalizez”, spunea într-un interviu autorul volumului. Iar fotografiile incluse în acest album demonstrează că orice colț abandonat, nefolosit și golit de sens al orașului poate fi „salvat” de la monotonie prin transformarea sa într-un reper  urban cu o identitate desenată.

O intervenție salvatoare și reparatorie în spațiul public, personajul pisica pătrată a devenit emblematic pentru street art-ul bucureștean. Cap pătrat, dinți ascuțiți, fața  veselă ori furioasă, tristă, vag incomodată, înghesuită – pisica pătrată poate fi admirată de-acum încolo nu numai în oraș, ci și în bibliotecă. >

Am discutat așadar despre banda desenată ca fiind „a noua artă”, despre relația sa cu SF-ul, despre principalele realizări românești în domeniu, cu accent pe albumul lui Sandu Florea Galbar (scenariu: Ovidiu Șurianu), despre street art și caracterul său oarecum underground, câteodată semilegal, iar la sfârșit am avut parte de o mare surpriză: cei doi invitați au lansat în direct, în emisiunea „Exploratorii lumii de mâine”, ultimul album al artistei Livia Rusz, „marea doamnă a benzii desenate românești” (din păcate, stabilită acum în Ungaria), o adaptare a romanului Doi ani de vacanță de Jules Verne. Este vorba despre o ediție limitată, de numai 100 de exemplare numerotate, în care sunt reeditate cele 16 planșe publicate în anul 1968 sub titlul Ketevi vakacio, în revista de limba maghiară Napsugar din Cluj-Napoca. Planșele au fost refăcute tehnic în întregime, astfel că acum arată superb, la fel și letrajul tradus în limba română de Györfi-Deák György, prietenul nostru din Jibou, unul dintre cei mai vechi și mai activi animatori ai SF-ului românesc din ultimii 40 de ani. Ediția apare sub îngrijirea lui Dodo Niță și a lui Alex. Ciubotariu. Iată mai jos coperta albumului, care poate fi comandat de pe salonbd.ro (aveți linkul în partea dreaptă a blogului moshulsf, la categoria „site-uri”!):

2011-Rusz, Livia - Doi ani de vacanta (BD) (Ed. StudIS) (coperta față)

Cam atât, deocamdată… Pe 26 februarie, vă aștept la o ediție specială a emisiunii„Exploratorii lumii de mâine” în care invitat va fi un scriitor și un publicist omnivalent, creator de reviste și antologii, editor și… dar cine mai știe câte și mai câte? N-am să vă spun acum numele lui, altfel surpriza n-ar mai fi surpriză, nu-i așa? Vă pot da doar câteva indicii: este născut în același an cu mine, iar luna aceasta și-a sărbătorit ziua de naștere. Că doar de-aia și facem emisiunea…  Bye!

Anunțuri