Începând de astăzi, vă invit să intrăm în lumea fabuloasă a artei virtuale. O dată pe lună, am să vă prezint un mare artist din domeniu, cu cele mai semnificative lucrări ale sale, oferindu-vă în același timp și o serie de amănunte dacă nu spectaculoase, măcar semnificative pentru persoana în cauză. Voi începe cu românii – și mai ales cu aceia pe care-i cunosc – pentru că așa îmi va fi mai ușor să câștig experiența necesară unei asemenea întreprinderi. În timp, va veni rândul marilor nume din străinătate, pentru a căror mai bună cunoaștere am început deja să lucrez la documentarea necesară.

Primul din grupul creatorilor de artă virtuală pe care vreau să vi-i prezint este românul ALEX POPESCU. Povestea întâlnirii mele cu el este una cel puțin interesantă… În septembrie 2010, la Centrul cultural Jean-Louis Calderon din București, se deschidea expoziția de grup Other Worlds, unde publicul amator de „ilustrație realistă și concept art” putea face cunoștință cu lucrările realizate de Dragoș Jieanu, Ioan Dumitrescu și Alexandru Popescu – trei nume deja cunoscute în mediul artei digitale, interne și internaționale. S-a făcut o lansare minunată, prin grija cenaclului Prospect-Art și a personalului Centrului, urmând ca manifestarea să se încheie undeva, pe la mijlocul lui octombrie. Așa cum se întâmplă de multe ori în viață, deși nici măcar nu stau foarte departe de amintitul centru cultural, n-am apucat să vizitez niciodată expoziția cu pricina, fiind nevoit să mă mulțumesc cu ceea ce am putut vedea pe site-urile artiștilor – site-uri la care se poate ajunge dând click pe linkurile de mai jos:

N-am fost la deschiderea expoziției, spuneam, dar – ca un moș prevăzător ce sunt – mi-am trimis înainte „brațul drept” (a se citi cel mai bun colaborator, asta însemnând – evident! –  …nevasta!) care a negociat participarea celor trei graficieni la o  viitoare ediție a emisiunii „Exploratorii lumii de mâine”. Ceea ce s-a și întâmplat, dar abia cu vreo două luni mai târziu și cu participarea a numai doi dintre ei, Dragoș Jieanu fiind plecat în străinătate, unde am înțeles că-și desfășoară de obicei activitatea. După o serie de contacte prin telefon și stabilirea tuturor amănuntelor, a venit și ziua cea mare: 13 noiembrie 2010. Cum nu sunt un tip superstițios, n-am luat în seamă tifla pe care mi-o dădea calendarul și am purces voinicește spre clădirea din strada G-ral Berthelot, unde i-am găsit pe cei doi invitați așteptând în fotoliile din holul de la intrare, curioși la rându-le să vadă cu cine vor sta de vorbă.

Cum a fost în emisiune, sper să aflați data viitoare când o să vi-l prezint pe Ioan Dumitrescu. (Asta, bineînțeles, dacă voi reuși să descopăr cum pot posta pe blog și fișiere audio de mai mari dimensiuni, lucru pe care până acum nu l-am reușit. Dar nu-i nimic, omul cât trăiește învață, inclusiv „Moshul SF”!!!) Pot doar să vă spun că mi-au plăcut enorm cei doi invitați: tineri, incredibil de tineri ca vârstă dar foarte maturi în gândire, deștepți, pricepuți (în domeniul lor sunt deja experți recunoscuți, după cum veți afla citindu-le site-urile), pasionați și imaginativi, prietenoși, comunicativi și sociabili. În plus, ceea ce m-a șocat aș putea spune (dacă mă gândesc la ce văd peste tot în jurul meu, în viața de zi cu zi) a fost modestia de care au dat și dau în continuare dovadă, cu toate că rezultatele profesionale de până acum i-ar îndreptăți poate la o atitudine mult mai… bățoasă, să zicem (alt cuvânt nu-mi vine  în minte acum),  de genul celei afișate de „gulerele albe” aflate la aceeași vârstă cu a lor, dar deja îmbibate de aerul nociv – și uneori fatal – al multinaționalelor în cadrul cărora lucrează.

Să trecem acum la subiectul propriu-zis al postului de față: prezentarea creațiilor lui Alex Popescu. De la bun început vreau să vă spun că prea multe detalii biografice despre tânărul artist nu cunosc, dar nici nu cred că sunt necesare, opera lui vorbește de la sine. Vă recomand totuși un excelent interviu realizat de Luciana Grosu pe site-ul SRSFF.

Primele lucrări din creația lui Alex cu care publicul nostru a avut deja ocazia să intre în contact sunt cele folosite pentru realizarea copertelor unor cărți de science fiction. Iată-le, în imaginile de mai jos:

După o scurtă pauză, datorată implicării sale într-o serie de proiecte legate de cinema, la studiourile Media Pro Magic unde lucrează, Alex este din nou prezent în industria cărții, începând cu 2009, ilustrațiile sale fiind foarte apreciate de publicul cititor, ba chiar și de scriitorii care au primit  la versiunile românești ale operelor lor câte o copertă marca „Alex Popescu”. Iată, de pildă, ce ne-a comunicat – într-un e-mail prilejuit de aflarea faptului că împreună cu soția mea, Cristina, am terminat de tradus romanul său, PRAXIS – scriitorul american Walter Jon Williams:

„From: Walter Jon Williams <…>
To: Cristina Ghidoveanu <…>
Sent: Wed, December 1, 2010 4:53:16 AM
Subject: Re: Translation into Romanian

Greetings,
That’s a lovely cover!  Please convey my appreciation to the artist. (…)
All best wishes,
Walter”

Subscriem din toată inima și vă arătăm și aceste ultime coperte bazate pe creațiile lui Alex Popescu:

Lucrând la realizarea unor filme  străine – și lista nu e deloc mică, pentru un tânăr care n-a împlinit încă 25 de ani! –  Alex a avut ocazia realizării unor postere pentru acestea, de unde în mod natural a urmat contactul cu sistemele editoriale din alte țări, unde i s-au cerut coperte pentru diverse apariții SF sau fantasy. Priviți mai jos:

Mai multe amănunte privind contactul lui cu lumea filmului găsiți pe site-ul lui Alex, la secțiunea Credits. Eu vreau să vă prezint în continuare principalele sale lucrări, grupate pe domenii. Vă atrag atenția că tot ceea ce constituie imagine în acest articol, dacă este creația lui Alex Popescu, se supune legii copyright-ului și nu poate fi reprodus în nici un fel, decât cu aprobarea expresă a autorului. Folosiți cu încredere adresa de contact din interiorul site-ului:  http://www.alexpopescu.net, ca să evitați complicațiile legale și orice alte bătăi de cap.

Și-acum,  să începem cu creațiile science fiction. Dând click pe poză, puteți afla și titlurile lucrărilor. (Asta așa, ca să mai facem economie de spațiu! 🙂  Glumesc, bineînțeles, căci vreau să puteți privi totul cât mai comod și – dacă se poate – pe îndelete. Enjoy!)

Cam atât despre SF….

Înainte de a trece la imaginile inspirate din domeniul fantasy-ului, aș vrea să vă povestesc un lucru foarte interesant, pe care Alex – în modestia lui – nu-l prea amintește, sunt convins de asta – și, la urma urmei, poate că e  mai bine așa. Dar cum pe Moshul SF îl mănâncă întotdeauna limba, trebuie să aflați și voi despre ce este vorba. Pe scurt, Alex Popescu a fost în 2008 „lead matte painter” (cum s-ar spune un soi de șef, măcar prin competență, peste cei care s-au ocupat de decorurile virtuale) într-un film intitulat – nici mai mult, nici mai puțin – decât Fire & Ice: The Dragon Chronicles!!! La prima impresie, mai să cred și eu, ca și mulți alții, că s-a pus pe treabă Hollywoodul să ni-l aducă pe G.R.R. Martin în videotecile personale. Apoi, am aflat că nu-i așa, dar că filmul este unul de aceeași factură și destul de interesant, iar artistul nostru a făcut o treabă grozavă, reușind să ne convingă că totul vine chiar de-acolo, din regatele de basm imaginare ale inimii fiecăruia dintre noi…

Să vedem, așadar, câteva dintre creațiile fantasy purtând semnătura lui Alex Popescu:

Cred că atât ajunge… Sunt convins că veți aprecia la adevărata lor valoare lucrările lui Alex Popescu –  un tânăr talentat despre care, cu siguranță, vom mai auzi. Până una, alta, nu voi încheia această galerie virtuală fără să vă mai arăt ceva, o ultimă fotografie valorând cât o mie de cuvinte. Iat-o:

Până data viitoare, s-auzim de bine!

P.S.: Îmi cer scuze față de toți aceia care au asistat pe viu la scrierea secvențială a acestei postări, ce a necesitat cam o săptămână de pregătiri și circa opt ore de scris și de corecturi din mers. Recunosc, sunt niște cifre rușinoase, dar sper să am circumstanțe atenuante. Nu uitați că oi fi eu moș, dar în același timp sunt și „boboc”. Nice, don’t you think?

Anunțuri